„Unul dintre obiectivele principale ale Bruxelles-ului este diminuarea, limitarea și înlăturarea drepturilor suverane de luare a deciziilor statelor membre prin toate mijloacele posibile”, spune europarlamentarul maghiar Tamás Deutsch într-un interviu pentru EuropeanConservative
Tamás Deutsch este europarlamentar de cincisprezece ani și a asistat direct la evoluția UE în ceea ce el descrie drept „o aspirație de scădere a suveranității, de construire a imperiului care urmărește să transforme Uniunea Europeană într-un imperiu european, un superstat”.
Într-un interviu acordat The European Conservative, el a vorbit despre bătăliile care vor modela agenda politică de la Bruxelles în următorii ani, despre criza politică profundă în care se află UE și despre posibilitatea ca partidele de dreapta să își unească forțele.
- Ați spus recent într-un interviu că este responsabilitatea europarlamentarilor maghiari să apere interesele maghiare, chiar dacă acest lucru duce la dispute și conflicte. Nu ar trebui ca toți europarlamentarii maghiari sa reprezinte deja interesele maghiare?
Ungaria este membră a Uniunii Europene de douăzeci de ani iar alegătorii maghiari și-au ales deputații europeni pentru aceeași perioadă de timp. În ultimii douăzeci de ani, nimic nu s-a schimbat: pe de o parte, deputații liberali de stânga vor să devină membri bine văzuți ai elitei de la Bruxelles și, în loc să reprezinte interesele alegătorilor lor, singura lor dorință este să fie acceptați și apreciați de birocrații de la Bruxelles; pe de altă parte, ei caută orice oportunitate de a amplifica și de a lua parte la atacurile politice împotriva Ungariei, sau chiar de a iniția ei înșiși astfel de atacuri. Ei cred naiv că, cu cât situația se înrăutățește mai mult pentru propria națiune, cu atât mai mult acest lucru beneficiază propriilor lor aspirații politice. Cu câteva excepții, nu mă pot gândi la europarlamentari din alte națiuni care să acționeze la fel. Deputații maghiari de stânga nu au înaintat niciodată în Parlamentul European o propunere de amendament care ar fi avantajat Ungaria în ceea ce privește primirea mai multor fonduri UE, în schimb au făcut exact invers.
- La ce fel de dispute și conflicte vă așteptați în următorul ciclu legislativ al Parlamentului European care începe după alegerile europene din iunie?
Cea mai importantă întrebare trebuie să fie cum putem rezista atacurilor constante ale factorilor de decizie de la Bruxelles împotriva suveranității statelor membre. Unul dintre obiectivele principale ale Bruxelles-ului este diminuarea, limitarea și înlăturarea drepturilor suverane ale statelor membre de luare a deciziilor prin toate mijloacele posibile. Aceasta este o aspirație de scădere a suveranității, de construire a imperiului, care încearcă să transforme Uniunea Europeană într-un imperiu european, un superstat. Aceste obiective sunt vizibile în mai multe domenii. Bruxelles vrea să forțeze națiunile să renunțe la protecția frontierelor și să accepte migranți redistribuiți din alte țări. Un alt domeniu este nebunia ideologiei de gen: vor să spună statelor membre cum să reglementeze legile privind protecția copiilor. Apoi, există jihadul statului de drept, un instrument folosit pentru șantajul politic: așa-numitele încălcări ale statului de drept sunt denunțate doar din motive politice. Pentru a rezuma: problema suveranității este singurul domeniu mai larg în care vor exista din ce în ce mai multe bătălii între Bruxelles și statele membre.
- Parlamentul European a adoptat anul trecut o rezoluție care urmărește să ia competențe statelor membre și să le elimine dreptul de veto. Mulți lideri vest-europeni, precum cancelarul german, și-au exprimat opinii similare, spunând că UE ar trebui să lase în urmă votul unanim în domenii precum politica externă și apărarea. Cât de periculoase sunt aceste planuri?
Toate aceste planuri sunt complet greșite. Nu mă pot gândi la un domeniu al politicii europene în care obiectivul de a aboli brutal drepturile suverane de luare a deciziilor nu a fost încă proclamat. Acești pași încalcă și eludează tratatele europene, dar acest lucru nu îngrijorează Bruxelles-ul ale cărui aspirații fanatice sunt susținute aparent de unele state membre mai mari. Din păcate, ei încă nu și-au dat seama că birocrația de la Bruxelles nu mai acționează conform voinței lor. A încetat de mult să mai fie o marionetă. S-a trezit și duce o viață independentă. În fiecare domeniu pe care vi-l puteți imagina – modificarea tratatelor UE, structura UE, instituțiile acesteia, politicile agricole comune și de coeziune, deciziile financiare și fiscale, guvernanța economică, sistemul judiciar – există un scop dorit de a se amesteca în domeniul intern, în afacerile, suveranitatea, independența politică a statelor naționale. Acestea nu sunt doar dezbateri intelectuale, nu sunt doar teorie, ci sunt puse în practică.
- În ceea ce privește „statul de drept”, cum vedeți decizia UE de a debloca miliarde de fonduri UE către Polonia, la doar câteva luni după ce un guvern liberal l-a înlocuit pe cel anterior conservator?
Există două probleme care evidențiază în ce criză politică profundă se află în prezent Uniunea Europeană. Una este statul de drept. În ceea ce privește Polonia: Comisia Europeană a anunțat că va începe să deblocheze plățile către Polonia. Decizia scandaloasă a fost luată în ciuda faptului că Parlamentul polonez nu a adoptat încă legile necesare pentru deblocarea fondurilor – ceva ce se așteaptă în mod regulat, riguros de la Ungaria. Aceasta este ceea ce eu numesc standarde duble. Nu are nimic de-a face cu statul de drept. Este o mașinație politică să liniștim un guvern care este considerat satisfăcător din punct de vedere ideologic de Bruxelles. Cealaltă problemă este revolta fermierilor. Comunitatea agricolă a fost acuzată că poluează mediul și că contribuie la schimbările climatice. Acest lucru a determinat Bruxelles-ul să adopte un plan dezastruos de mediu, European Green Deal, care a condus fermierii la marginea ruinei. Aceste decizii, bazate pe idealuri globaliste și pe ideologia verde, împreună cu cerealele ucrainene care ne inundă piețele, nufac doar să dăuneze fermierilor noștri. Este un atac brutal împotriva lor.
- Protestele fermierilor de luni de la Bruxelles au fost unele dintre cele mai agresive de până acum. Poliția a fost nevoită să folosească tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva participanților care au încercat să treacă de baricade. A auzit Bruxelles strigătul fermierilor?
Da, au auzit bine și sunt speriați. Acum se gândesc foarte grăbit ce măsuri să ia de dragul păstrării aparențelor. De exemplu, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va abroga interzicerea anumitor pesticide, spunând că este o povară pentru fermieri. Cu toate acestea, a trecut aproape o lună și nu s-a întâmplat nimic în acest sens.
- Sunteți membru al Parlamentului European de cincisprezece ani. Cum s-au schimbat gândirea, comportamentul, stilul politic la Bruxelles de când ați venit?
Ceea ce pot spune este că, dacă UE ar fi apărut acum și în forma actuală – cu toate ideologiile – atunci niciunul dintre statele sale membre actuale nu ar fi dorit să se alăture. Ar râde de această idee. Ei ar spune că UE este ridicolă, enervează și merge împotriva intereselor Europei și ale națiunilor sale. Principalele partide europene din 2009, inclusiv Partidul Popular European, social-democrații și liberalii, ar fi revoltați sau amuzați de inițiativele despre care am vorbit. Acum, de fapt, încearcă să se depășească unul pe altul, venind cu tot felul de absurdități. Aș putea continua să enumăr toate lucrurile pe care le denunțau înainte dar care acum fac parte din agenda principală: căsătoria între persoane de același sex, restrângerea libertății de exprimare, politicile extremiste de mediu și așa mai departe. Uniunea Europeană a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2012. Acum este cel mai mare războinic, spunând că escaladarea războiului din Ucraina ne va aduce mai aproape de pace.
- Ce a condus UE la schimbări atât de drastice într-o perioadă atât de scurtă?
Dreapta moderată, centrul-dreapta a fost complet anexată de o ideologie globalistă, social-liberală. Există o nouă linie de falie care împarte forțele politice din Europa: linia de falie suveranist-globalistă. Partidele mari, cândva, cu mândrie suveraniste, de centru-dreapta vest-europene, care respectau legile și tratatele UE, au fost absorbite de partea globalistă. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană acționează ca un buldozer politic globalist și pentru care agenda globalistă domină fiecare aspect al vieții noastre, de exemplu problema migrației ilegale. Ideologia globalistă pune sub semnul întrebării modelul politic și economic tradițional european și modul de viață european. Asistăm la o luptă politică foarte serioasă.
- Fidesz a părăsit Partidul Popular European, PPE în 2021, tocmai din acest motiv: PPE se mutase prea mult la stânga. Premierul ungar Viktor Orbán a declarat recent că Fidesz se va alătura grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European după alegerile europene. Este un lucru stabilit?
Suntem pe cale să asistăm la un avans al dreaptei la alegeri. În primul rând, trebuie să ne facem temele și să ne asigurăm că noi, forțele de dreapta, câștigăm alegerile naționale din iunie. Apoi trebuie să ne concentrăm pe crearea unei arhitecturi politice în care aceste partide să poată deveni o forță de decizie influentă în Parlamentul European. Dacă aceasta va însemana unul sau două grupuri puternice, rămâne încă de decis, dar trebuie să stabilim o cooperare puternică între aceste părți. Fidesz va participa și va contribui cu siguranță la acest lucru.
- Deci, nu se știe nimic mai concret în acest moment?
Nu, pentru că sunt multe inițiative pe masă din toate părțile, discuțiile sunt încă în desfășurare. Fidesz se descurcă bine în sondajele de opinie, trecând peste greutatea sa, și ar putea obține 12-14 locuri din cele 21 alocate Ungariei. În prezent, există o mare oportunitate pentru partidele de dreapta de a face o schimbare. Este posibil ca după alegeri să apară o situație politică în care ECR, grupul Identitate și democrație (ID), Fidesz și alte partide politice similare să aibă cel mai mare număr de locuri în parlament. Nu este un scenariu complet nerealist.
- După alegeri, următoarea Comisie Europeană trebuie să fie aprobată de Parlamentul European. Ungaria a aprobat-o pe Ursula von der Leyen să devină președinte al Comisiei încă din 2019, dar guvernul ungar a spus recent foarte clar că nu vede în ultimii cinci ani cu ea la cârmă un succes. Care au fost eșecurile aceastei comisii europene?
Dar ce nu a eșuat? Doar pentru a numi trei probleme: modul în care a fost gestionat războiul din Ucraina este o catastrofă. UE tocmai a aprobat cea de-a 13-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, care nu fac altceva decât să dăuneze economiei Europei. În ceea ce privește migrația ilegală: tot ce a putut face Comisia în cinci ani a fost să prezinte un pact dezastruos privind migrația, care nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă Europa, ci aduce altele mai noi. Protestul fermierilor evidențiază lipsa de speranță a Green Deal care trebuia să limiteze efectele schimbărilor climatice dar în realitate nu este altceva decât un concept ideologic, care ne distruge competitivitatea și agricultura. Dacă vrem o schimbare reală în Europa, trebuie să începem prin a avea un nou lider al Comisiei.
