Ei sunt bănuiți că ar avea legătură cu acest puci eșuat, a anunțat un oficial turc cu rang înalt, citat de 20minutes.fr.
Până acum, drept represalii ale puterii față de această tentativă de lovitură de stat au fost trimiși în arest provizoriu 3.000 de magistrați și tot atâția militari. Cel puțin 103 generali și amirali turci au fost arestați în cadrul anchetei.
Regimul de la Ankara al președintelui Recept Tayyip Erdogan nu are de gând să ierte acest afront, din contră, încearcă să îi găsească pe toți acei militari ar fi fost implicați într-un fel sau altul în lovitura de stat eșuată și mai ales încearcă să le găsească armele, pentru a evita orice altă confruntare.
Măsurile extrem de rapide luate de conducerea de stat de la Ankara au început să îngrijoreze Occidentul, care imediat după eșuarea loviturii de stat își exprima sprijinul pentru președintele ”ales democratic”. Acum, liderii europeni se întreabă dacă nu cumva totul era pregătit, căci arestările, cel puțin cele din rândul magistraților, au fost făcute la mai puțin de 24 de ore de la tentativa de lovitură de stat. Acum pare că președintele Erdogan avea o listă lungă cu ”oi negre” ale regimului pe care să le elimine.
Comisarul european pentru extindere Johannes Hahn, responsabil de dosarul candidaturii Turciei la UE, a sugerat că Guvernul turc pregătise deja, înaintea puciului, o listă a persoanelor care urmau să fie arestate, scrie Reuters.
"Faptul că listele au fost disponibile imediat după eveniment arată că ele fuseseră pregătite pentru a fi utilizate într-un anumit moment. Sunt extrem de îngrijorat. De asta ne era teamă", a afirmat Hahn.
Președintele Erdogan a declarat duminică că va elimina "virusul" răzvrătirii din toate instituțiile statului. În prezent, se știe despre arestarea a peste 6.000 de persoane, deopotrivă militari și magistrați. Totodată, peste 8.000 de angajați ai poliției au fost eliberați din funcții în întreaga țară.
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și miniștrii Afacerilor Externe din UE au avertizat luni Turcia împotriva tentației unei represiuni generalizate, după trei zile de la lovitura de stat eșuată.
Ce este interesant la această mișcare a puterii este faptul că poliția a fost vizată de această dată, după ce inițial fusese cea care a ajutat la înăbușirea rebeliunii militarilor.
Totodată, autoritățile din Istanbul au decretat din nou starea de urgență și au suplimentat efectivele cu 1.800 de agenți ai forțelor speciale de poliție.
Președintele Erdogan a cerut populației să iasă în stradă și să apere democrația, cel puțin până vineri.
Și presa occidentală începe să analizeze la rece măsurile luate de regimul de la Ankara, unele publicații de prestigiu avertizând deja că ”ceea ce este mai rău din partea lui Erdogan abia urmează”. De exemplu, ziarul britanic The Telegraph, care notează: ”Răzbunator, irascibil, autoritar, îndărătnic, președintele Recep Tayyip Erdogan a supraviețuit mașinațiilor și acum cele mai rele instincte ale sale vor fi intensificate și întărite. Dacă Erdogan a fost până acum un aliat enervant pentru Europa și America, de acum înainte el va fi capabil de aproape orice”.
Slate.fr plusează: ”O altă ironie frumoasă a fost sprijinul rapid și total pentru Erdogan, în numele "democrației", din partea președintelui american Barack Obama, a cancelarului german Angela Merkel și a ministrului de externe european, nefericita Federica Mogherini. De fapt, Erdogan a făcut tot posibilul pentru a demola democrația fragilă din Turcia. Dar Turcia nu este o republică prezidențială, cum ar fi Statele Unite sau Franța, ci o republică parlamentară precum Germania și Italia, cu un președinte, în esență, simbolic și cu un prim-ministru ca real om forte al țării. Erdogan însă subminează ordinea constituțională, conducând întâlnirile cabinetului din palatul său prezidențial de 1000 de camere din Ankara, construit în mijlocul unei rezervații naturale, fără finanțare sau autorizații legale”.
