După summitul din Alaska cu Vladimir Putin, președintele american Donald Trump și-a schimbat poziția față de rolul SUA în încheierea războiului din Ucraina. Liderul de la Casa Albă a transmis europenilor că Washingtonul este deschis să ofere garanții de securitate Kievului, inclusiv prin sprijin pentru o forță europeană de menținere a păcii, și a propus organizarea unei întâlniri trilaterale cu Putin și Volodimir Zelenski. În același timp, Trump a renunțat la condiția unui acord de încetare a focului, pledând pentru negocieri directe asupra unui acord de pace cuprinzător, o abordare apropiată de cea a Kremlinului, scirie Wall Street Journal
Președintele Donald Trump le-a transmis liderilor europeni că este deschis să ofere Ucrainei garanții de securitate din partea Statelor Unite, potrivit mai multor oficiali europeni. Aceasta marchează o schimbare semnificativă de poziție privind rolul Americii în încheierea războiului.
Oficialii, care au discutat cu Trump după întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, au relatat că Trump le-a spus că Putin nu va înceta luptele pe durata unor negocieri de pace și că a insistat ca Ucraina să cedeze teritorii din estul țării în schimbul înghețării liniei frontului în alte zone.
Potrivit a patru dintre oficiali, Trump a spus că Putin a acceptat ca orice pace să includă prezența trupelor occidentale în Ucraina, pentru a-i garanta durabilitatea. Liderii europeni fuseseră informați anterior de Washington, înaintea summitului de la Anchorage, că Moscova ar fi transmis că este dispusă să accepte un armistițiu temporar și să participe la o a doua rundă de discuții pentru o pace de durată, potrivit a trei dintre oficialii europeni.
Însă, într-o convorbire de pe Air Force One, în drum spre casă după summit, Trump le-a comunicat europenilor că Putin vrea să continue luptele, au spus oficialii.
Kievul a cerut de mult timp garanții de securitate din partea SUA, ca barieră împotriva unei noi agresiuni ruse, în cadrul oricărui acord de pace. Dar unii oficiali americani au insistat că SUA nu vor acționa ca garant pentru Kiev. Insistența președintelui Volodimir Zelenski de a obține o astfel de garanție de la Washington a contribuit la confruntarea tensionată dintre Trump și liderul ucrainean la Casa Albă, în februarie.
Casa Albă nu a vorbit public despre garanții de securitate pentru Ucraina de când Trump a ajuns în Alaska pentru întâlnirea cu Putin.
Această aparentă schimbare de poziție, transmisă europenilor, este notabilă, deoarece timp de luni de zile Trump respinsese cererea lui Zelenski pentru un asemenea rol al SUA, de teama implicării într-un război extern. Trump nu răspunsese nici solicitării europene de a asigura o formă de sprijin pentru eventuale trupe europene desfășurate în Ucraina, ca parte a unui acord de pace.
Garanțiile de securitate americane ar putea să îi permită lui Zelenski să accepte compromisuri în negocierile cu Putin, dacă Rusia se va arăta dispusă să negocieze cu bună-credință, au declarat unii dintre oficialii europeni care au participat la discuție.
Trei persoane familiarizate cu discuția au spus că Trump a indicat faptul că garanțiile ar putea include sprijin militar american pentru o forță de securitate condusă de europeni în Ucraina, dar fără un angajament privind staționarea de trupe americane pe teren.
Potrivit a trei oficiali europeni, garanțiile de securitate descrise de Trump în convorbire vizau angajamente bilaterale de securitate și sprijin financiar și militar pentru forțele armate ucrainene, oferite de o coaliție occidentală a celor dispuși, inclusiv SUA.
Cei care au participat la apeluri au dat interpretări diferite asupra poziției lui Trump privind eventuala implicare militară directă a SUA într-un astfel de mecanism de securitate.
Într-o declarație comună emisă sâmbătă, după discuții telefonice cu Trump și între ei, liderii europeni au părut să facă referire la oferta președintelui american privind garanțiile de securitate.
„Este clar pentru noi că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate de neclintit pentru a-și apăra efectiv suveranitatea și integritatea teritorială”, au afirmat liderii Germaniei, Franței, Marii Britanii, Poloniei, Italiei, Finlandei și instituțiilor Uniunii Europene. „Salutăm declarația președintelui Trump potrivit căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate.”
Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Trump le-a mai spus liderilor europeni că dorește o întâlnire trilaterală cu Zelenski și Putin până la sfârșitul săptămânii viitoare, pentru a avansa procesul de pace, au declarat oficialii europeni. Trump și Zelenski urmează să se întâlnească luni la Casa Albă pentru discuții, la care va participa cel puțin un alt lider european. Trump a adăugat că, dacă această întrevedere va decurge bine, va programa o întâlnire cu Putin.
Liderii europeni au transmis sâmbătă, în declarația lor, că sunt pregătiți să sprijine Ucraina într-un summit trilateral între Rusia, Ucraina și SUA.
Yuri Ușakov, consilierul principal al lui Putin, care a participat la întâlnirea din Alaska cu Trump, a declarat pentru presa de stat rusă că un al doilea summit ar putea fi discutat, dar că propunerea unei întâlniri trilaterale între cei doi președinți și Zelenski „nu a fost abordată”.
Summitul foarte mediatizat din Alaska a produs puțini pași concreți către încheierea războiului din Ucraina, aflat acum bine în al patrulea an. Trump și Putin au semnalat că s-au înregistrat unele înțelegeri, însă nu a existat niciun progres clar. Președintele american a plecat din Anchorage fără acordul de încetare a focului pe care era hotărât să-l obțină.
„Vor exista consecințe foarte severe”, a avertizat Trump înaintea întâlnirii, ca răspuns la o întrebare despre ce ar face dacă Putin nu ar oferi un acord de încetare a focului.
La câteva ore după întâlnirea cu Putin, Trump și-a retras cererea într-o postare pe platforma sa Truth Social, unde a pledat pentru trecerea directă la negocieri privind un acord de pace complet, în urma discuțiilor purtate cu liderii Rusiei, Ucrainei și ai altor state europene.
„Toți au convenit că cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului oribil dintre Rusia și Ucraina este să mergem direct la un Acord de Pace, care ar pune capăt războiului, și nu la un simplu Acord de Încetare a Focului, care adesea nu rezistă”, a scris Trump.
Această abordare reflectă preferința lui Putin și ar permite continuarea luptelor până la semnarea unui acord — lucru împotriva căruia s-a pronunțat Ucraina.
Putin a declarat sâmbătă, în fața parlamentarilor, că întâlnirea cu Trump a decurs bine și că conflictul din Ucraina poate fi aplanat doar prin înlăturarea așa-numitelor „cauze profunde”, pe care Kremlinul le definește drept apropierea Kievului de Occident și aspirațiile sale de aderare la NATO.
„Noi, desigur, respectăm poziția administrației americane, care vede necesitatea unei încheieri rapide a acțiunilor militare”, a spus Putin, potrivit unei transcrieri difuzate de Kremlin. „Ei bine, și noi ne dorim acest lucru și vrem să trecem la rezolvarea tuturor problemelor pe cale pașnică.”
Trump și liderii europeni au discutat și despre o propunere a premierului italian Giorgia Meloni, care ar oferi Ucrainei o garanție de securitate modelată după articolul 5 din tratatul NATO privind apărarea colectivă, potrivit a două persoane informate asupra convorbirii.
În timpul apelului de sâmbătă, în jurul orei 3 dimineața, ora Europei Centrale, Trump le-a spus liderilor europeni că muncise fără întrerupere 24 de ore și părea obosit și iritat de Putin, au relatat oficialii care au participat la discuție. Ei au adăugat că Trump a afirmat că va lua în considerare reînnoirea amenințării cu sancțiuni imediate împotriva Rusiei doar dacă discuțiile trilaterale nu vor aduce progrese spre pace.
