Declarația președintelui Donald Trump, potrivit căreia „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte” capabil să încheie un acord cu Rusia, a redeschis discuția despre legitimitatea și durata mandatului lui Volodimir Zelensky. Comentatorii apropiați administrației americane subliniază că Zelensky și-a prelungit mandatul prin starea de război, în timp ce runde succesive de negocieri au eșuat, iar atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au complicat eforturile de stabilizare a prețurilor la motorină înaintea alegerilor intermediare americane.
Situația alegerilor și legea marțială
Ucraina se află sub lege marțială din 24 februarie 2022, data invaziei la scară largă a Rusiei. Constituția Ucrainei și Legea privind regimul stării de război interzic organizarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale pe durata legii marțiale. Mandatul lui Zelensky, ales în 2019, a expirat în mai 2024; puterile sale au fost prelungite automat conform cadrului legal, iar Rada Supremă a votat repetat prelungirea stării de urgență (de peste 20 de ori până în 2026).
Zelensky a declarat în mai multe rânduri că este pregătit să organizeze alegeri în 60-90 de zile dacă există un armistițiu sau garanții de securitate din partea aliaților, dar a respins votul în plin război, argumentând că ar reprezenta un „tsunami” care ar putea scinda țara. Sondajele Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) arată că majoritatea ucrainenilor (aproximativ 70-71% în date recente) se opun alegerilor în timpul ostilităților, deși încrederea în Zelensky a scăzut, iar peste 50% consideră că nu ar trebui să candideze din nou după război.
Această situație este folosită de Moscova pentru a contesta legitimitatea lui Zelensky și, mai recent, de administrația Trump pentru a argumenta că un interlocutor nou ar putea debloca negocierile. Criticii interni și externi subliniază că concentrarea puterii în condiții de război, restricțiile asupra mass-mediei și cazurile de corupție documentate de-a lungul anilor au slăbit percepția de democrație funcțională, chiar dacă legea marțială este justificată formal de invazie.
Negocierile și punctele de ruptură
De la începutul mandatului Trump, au avut loc mai multe runde de discuții directe și prin emisari (Steve Witkoff, Jared Kushner), inclusiv la Casa Albă, pe marginea Adunării Generale ONU, la Mar-a-Lago și, recent, la Miami. Rezultatele concrete au rămas limitate. Printre momentele de tensiune documentate se numără:
- Cearta televizată din Biroul Oval din februarie 2025, care a anulat semnarea acordului privind mineralele.
- Respingerea publică de către Zelensky a recunoașterii Crimeei ca teritoriu rusesc și a unor elemente din planurile de pace americane.
- Atacul cu drone asupra Moscovei din septembrie 2026, în ziua alegerilor rusești, pe care Kremlinul l-a prezentat ca pe un obstacol în calea reluării discuțiilor.
- Critica dură a lui Zelensky față de acordul Trump-Putin privind furnizarea de motorină rusească (anunțat pe 9 octombrie 2026), calificat drept „cadou pentru Putin” și „decizie slabă”. Discuțiile de la Miami s-au încheiat fără progres.
Trump a declarat sâmbătă, 10 octombrie, că Zelensky „ar fi putut încheia războiul de multe ori, dar a ales să nu o facă” și a cerut oprirea atacurilor asupra rafinăriilor, pe care le consideră un factor care afectează prețurile globale la motorină și interesele americane.
Corupție, ajutor militar și percepțiile politice
Ucraina a primit miliarde de dolari în ajutor militar și financiar occidental de la începutul războiului. Au existat cazuri documentate de corupție la nivel înalt, inclusiv în sectorul apărării, care au dus la demiteri și anchete interne. Susținătorii unei linii dure împotriva Kremlinului susțin că aceste probleme nu anulează caracterul defensiv al războiului. Criticii, inclusiv din cercurile apropiate de Trump, argumentează că prelungirea conflictului servește interese economice și politice interne și externe, iar rezistența față de acorduri de pace a menținut fluxurile de ajutor.
Postarea care a generat discuția actuală prezintă Ucraina ca pe o „dictatură militară coruptă” și pe Zelensky ca pe o marionetă a unor structuri de intelligence occidentale. Aceste afirmații rămân în sfera interpretărilor politice și nu sunt susținute de dovezi publice verificabile la nivelul unei „operațiuni globale Deep State”. Realitatea documentată arată o țară aflată în război de invazie, cu instituții sub presiune, concentrare de putere legală prin legea marțială și o relație complicată cu principalul său susținător militar anterior.
Contextul actual
Cererea lui Trump pentru un nou lider intervine în contextul acordului privind motorina cu Putin și al alegerilor intermediare americane. Oficialii ucraineni au răspuns că poporul ucrainean decide cine îi conduce. Moscova a salutat declarațiile americane. În paralel, continuă bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene, iar pierderile teritoriale și umane rămân ridicate.
Dacă negocierile rămân blocate și presiunea energetică americană se menține, discuția despre legitimitatea și durata mandatului lui Zelensky este de așteptat să se intensifice, atât la Kiev, cât și în capitalele occidentale. Legea marțială oferă cadrul legal actual, dar durata războiului și rezultatele negocierilor vor determina în ce măsură acest cadru rămâne acceptabil pentru aliați și pentru opinia publică ucraineană.
