Administrația Trump analizează o restructurare fundamentală a mecanismelor de funcționare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, propunând tranziția de la un sistem bazat pe consens la unul de tip tranzacțional. Elementul central al acestei strategii este impunerea unei ținte de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, nerealizarea acestui obiectiv putând atrage suspendarea dreptului de vot în cadrul Alianței și limitarea accesului la clauza de apărare reciprocă, scrie The Telegraph
Donald Trump analizează o remaniere a NATO menită să pedepsească membrii care nu îi îndeplinesc cerințele de finanțare.
Președintele SUA examinează un „model pay-to-play” (plătești ca să participi) care ar putea bloca aliații de la procesul de luare a deciziilor, inclusiv în momentele în care blocul intră în război.
Aceasta este una dintre multiplele idei pe care domnul Trump le cântărește după ce aliații au respins cererea sa de a trimite nave de război pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Surse apropiate președintelui au declarat că acesta ia în considerare, de asemenea, retragerea trupelor americane din Germania – o mișcare pe care a analizat-o încă de la revenirea sa în funcție, anul trecut.
„Frustrarea pe care am avut-o față de europeni a fost foarte reală”, a declarat o sursă din cadrul administrației. „Orice țară care nu plătește 5% nu ar trebui să aibă voie să voteze cheltuielile viitoare ale NATO.”
Toate statele membre NATO cheltuiesc acum cel puțin două procente din PIB pentru apărare, o țintă stabilită de domnul Trump în 2014.
Mark Rutte, secretarul general al alianței, a declarat că liderii vor trebui să prezinte planuri pentru atingerea următoarei ținte de 5% în cadrul unui summit care va avea loc la Ankara, la sfârșitul acestui an.
Conform propunerilor analizate de domnul Trump, aliații NATO care nu ating noua țintă ar putea fi excluși de la deciziile privind extinderea, misiunile comune și activarea Articolului 5 privind clauza de apărare reciprocă.
„Nu ar trebui să poți vota cheltuirea banilor viitori dacă nu plătești”, a adăugat o sursă americană. „Trebuie să începem conversația despre ce reprezintă o amenințare și ce face alianța. Trebuie să transmitem mesajul că ceea ce au făcut Spania și Regatul Unit este inacceptabil.”
Marea Britanie a atins ținta inițială de 2%, dar depune eforturi mari pentru a crește cheltuielile de apărare. Regatul Unit cheltuiește acum, proporțional, mai puțin pentru apărare decât 13 dintre aliații săi din NATO.
Raportul anual al NATO, publicat joi, a constatat că Marea Britanie a cheltuit anul trecut 2,33% din PIB pentru apărare, situându-se imediat deasupra României, Bulgariei și Macedoniei de Nord.
Trei oficiali NATO au declarat pentru The Telegraph că trimișii SUA nu au depus oficial planurile la sediul alianței din Bruxelles. Însă o sursă a recunoscut că oficialii americani au presat pentru un model „pay to play” în mai multe forumuri de discuții.
Deciziile în cadrul NATO necesită consens. Este probabil ca aliații NATO să blocheze orice modificare a procesului, pregătind terenul pentru o nouă confruntare cu domnul Trump.
Decizia președintelui de a ordona trimiterea a mii de soldați în Orientul Mijlociu, în vederea pregătirii unei posibile invazii terestre, a urmat refuzului țărilor NATO de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală.
El a amenințat că va retrage Statele Unite din alianță cu totul, pe fondul frustrării cauzate de lipsa de sprijin a Europei și a Marii Britanii pentru conflictul din Orientul Mijlociu.
Surse apropiate președintelui au declarat că relația domnului Trump cu Sir Keir Starmer s-a deteriorat după ce acesta a blocat utilizarea de către SUA a bazei Diego Garcia din Insulele Chagos.
„Poporul american a fost șocat de cât de nesigur s-a dovedit a fi guvernul britanic. Departamentul Apărării al SUA a fost frustrat de faptul că nu poate avea un parteneriat adecvat cu o țară care ar trebui să fie cel mai mare aliat al nostru”, a declarat o sursă.
Pe fondul temerilor privind viitorul alianței, Pentagonul a notificat joi Congresul că intenționează să redirecționeze aproximativ 750 de milioane de dolari dintr-un program susținut de NATO pentru finanțarea armamentului în Kiev, pentru a-și completa propriul arsenal.
În orele care au urmat, președintele le-a declarat reporterilor în timpul ședinței de cabinet că este „foarte dezamăgit” de alianță.
„Acesta a fost un test pentru NATO”, a adăugat el. „Dacă nu faceți asta, vom ține minte. Amintiți-vă asta peste câteva luni de acum încolo. Amintiți-vă declarațiile mele. Ei au o expresie, o expresie grozavă: niciodată nu uitați.”
În altă ordine de idei, se pare că Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, le-a transmis liderilor G7 că se așteaptă ca războiul cu Iranul să mai dureze între două și patru săptămâni.
În același timp, Casa Albă ar lua în considerare trimiterea a încă 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu, sprijiniți de escadrile de avioane de vânătoare și vehicule blindate.
Forța terestră s-ar adăuga celor 5.000 de pușcași marini și celor 2.000 de parașutiști din Divizia 82 Aeroportată, trimiși în Golf la începutul acestei săptămâni. Acest lucru a alimentat previziunile tot mai dese conform cărora președintele pregătește o invazie terestră a insulei Kharg, principalul terminal de export de petrol al Iranului.
