Pe fondul summitului între Donald Trump și Xi Jinping, la Taipei cresc temerile că Taiwanul ar putea deveni monedă de schimb într-o negociere strategică între Washington și Beijing. Reluarea incursiunilor militare chineze în jurul insulei, suspendarea unor contracte majore de armament și diviziunile politice interne alimentează anxietatea unui guvern taiwanez care încearcă să își păstreze încrederea în alianța americană, în ciuda imprevizibilității liderului de la Casa Albă, conform Le Figaro
În ciuda incertitudinii privind atitudinea președintelui american, guvernul insulei își afișează în continuare încrederea în alianța cu Washingtonul.
La începutul acestui an, Beijingul părea că a redus presiunea asupra Taiwanului: la sfârșitul lunii februarie, numărul incursiunilor avioanelor de vânătoare chineze în strâmtoarea Taiwan scăzuse brusc. Unii oficiali taiwanezi crezuseră că detectează o dorință a Chinei de a calma relațiile înaintea unei întâlniri între Xi Jinping și Donald Trump. Dar această perioadă de acalmie nu a durat mult: din luna aprilie, trecerile navelor și aeronavelor militare chineze în apropierea Taiwanului au revenit la un ritm constant. La începutul acestei săptămâni, o navă chineză de cercetare s-a aventurat din nou în apropierea apelor taiwaneze înainte de a fi respinsă de garda de coastă.
Pe măsură ce se apropie vizita lui Donald Trump în China, Beijingul este hotărât să aducă subiectul Taiwanului pe masa negocierilor. Insula cu 23 de milioane de locuitori este guvernată autonom, însă Beijingul o consideră parte integrantă a Chinei. Washingtonul menține oficial o poziție favorabilă statu quo-ului — o poziție pe care Beijingul ar dori să o vadă evoluând către o opoziție mai fermă față de independența insulei.
O simplă nuanță de formulare din partea lui Donald Trump pe tema Taiwanului ar putea căpăta proporții politice majore și, în fața imprevizibilității președintelui american, nimic nu pare exclus:
„Tocmai m-am întors de la Washington și chiar și mediile specializate în politică de acolo nu sunt capabile să prevadă ce va spune Trump despre Taiwan”, mărturisește Alexander Huang, fost reprezentant în SUA al KMT, partidul opoziției.
Subiectul sensibil al vânzărilor de arme
Totuși, slăbit de situația din Orientul Mijlociu, președintele american pare mai susceptibil să cedeze în fața lui Xi Jinping:
„Faptul că China a anunțat oficial calendarul vizitei lui Trump abia pe 11 mai mă îngrijorează: a acceptat Trump, în ultimul moment, anumite concesii care au convins China să confirme summitul?”, se întreabă Chung Chieh, specialist în relațiile dintre cele două maluri ale strâmtorii, la Universitatea Tamkang.
Xi Jinping intenționează să abordeze subiectul extrem de sensibil al vânzărilor de arme către Taiwan. Anul trecut, un contract record de 11 miliarde de dolari a provocat furia Beijingului, care a reacționat prin ample manevre militare în jurul insulei. O a doua vânzare istorică de armament, în valoare de 14 miliarde de dolari, este în pregătire, însă a fost suspendată pentru a nu irita China:
„Beijingul ar putea riposta întârziind achizițiile sale din Statele Unite sau chiar anulând anumite angajamente. Asta ar distruge calculele lui Trump, care speră să se bazeze pe aceste contracte pentru a susține tabăra republicană la alegerile de la jumătatea mandatului”, observă Chung Chieh.
Fracturi politice interne la Taipei
În fața atâtor incertitudini, guvernul taiwanez încearcă, pe cât posibil, să își afișeze încrederea în poziția americană. Dar, pe plan intern, liniile de fractură privind politica față de China devin tot mai vizibile.
Cu doar câteva zile înaintea întâlnirii dintre Xi Jinping și Donald Trump, Parlamentul a respins vinerea trecută o parte importantă din bugetul suplimentar pentru apărare propus de președintele taiwanez. Din cele 40 de miliarde de dolari prevăzute în acest plan, doar două treimi au fost aprobate.
KMT denunță risipa banului public și tinde să promoveze o apropiere de Beijing pentru a garanta o pace durabilă.
O logică de război asimetric
Acest buget special permite doar finanțarea vânzărilor de armament americane, inclusiv a celei de 14 miliarde de dolari, încă suspendată. Însă industria taiwaneză de apărare este exclusă. Este cazul în special al dronelor, un sector industrial promovat intens de guvern într-o logică de război asimetric cu China.
„Un important proiect antidronă, în valoare de 280 de milioane de dolari, a fost eliminat din bugetul special. Nu știm când va fi retrimis de Ministerul Apărării”, regretă Tron Future, un start-up taiwanez specializat în comunicații prin satelit și sisteme antidronă — o tehnologie esențială pentru a face față survolurilor cu drone.
Speranțele Taiwanului de a deveni un centru major de producție de drone par acum serios compromise:
„Asta înseamnă că industria taiwaneză a dronelor se confruntă cu aproximativ doi ani de paralizie (…) Această întârziere riscă să lase Taiwanul și mai mult în urmă, atât față de aliații săi, cât și față de China”, regretă Cathy Fang, analistă a think tank-ului DSET din Taipei.
Această reducere bugetară riscă, de asemenea, să transmită semnale contradictorii către Statele Unite, în condițiile în care Donald Trump a cerut în repetate rânduri țării să își majoreze cheltuielile militare. Departamentul de Stat american și-a exprimat deja dezamăgirea, denunțând „o concesie” făcută Chinei.
„Dacă Trump este cu adevărat nemulțumit de aceste evoluții privind Taiwanul, este mai probabil să exercite presiuni directe asupra Taiwanului decât să urmeze cererile lui Xi Jinping”, afirmă Yang Kuang-shun, cofondator al think tank-ului US Taiwan Watch.
