Reprezentanții Statelor Unite, Steve Witkoff și Jared Kushner, au lansat un avertisment ferm atât la adresa Moscovei, cât și a Kievului, subliniind că actuala rundă de negocieri ar putea reprezenta „ultima șansă reală de a ajunge la un acord”. Potrivit presei internaționale, graba emisariilor lui Donald Trump este dictată de teama că o eventuală victorie a democraților în Congresul SUA ar putea bloca manevrele diplomatice ale actualei administrații, însă, în ciuda presiunilor, niciuna dintre părțile aflate în conflict nu pare dispusă să facă concesii rapide, scrie Wydarzenia.pl
Reprezentanții SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, au avertizat părțile rusă și ucraineană că actuala rundă de negocieri de pace ar putea fi „ultima șansă reală de a ajunge la un acord”.
Subiectul a fost relatat de portalul Kyiv Independent. După cum explică jurnaliștii ucraineni, care citează surse din cadrul autorităților ucrainene și americane, partea americană încearcă să convingă Moscova să nu tergiverseze încheierea acordurilor. Totodată, exercită presiuni asupra autorităților ucrainene pentru ca acestea să accepte condiții care nu sunt neapărat avantajoase.
Witkoff și Kushner pun presiune pe Rusia și Ucraina.
Motivul îl reprezintă posibila consolidare a poziției democraților în Congresul SUA. Dacă aceștia vor prelua controlul asupra puterii legislative, s-ar putea ajunge la restabilirea sprijinului bipartizan pentru Ucraina și la creșterea ajutorului militar și financiar pentru Kiev.
Controlul democrat asupra Congresului ar însemna, de asemenea, o supraveghere sporită a contactelor administrației Trump cu Kremlinul, precum și probabile anchete și audieri parlamentare pe marginea acestor legături. Într-un astfel de scenariu, posibilitatea Casei Albe de a duce o politică proprie față de Rusia va fi limitată.
Kyiv Independent a remarcat însă că niciuna dintre părți nu pare să se grăbească în mod deosebit.
Rusia trage de timp în negocierile de pace, Ucraina nu vrea o pace nedreaptă
Ucraina nu intenționează să accepte condiții de pace inechitabile, iar Kremlinul prelungește discuțiile sub orice pretext.
Această strategie a devenit deosebit de vizibilă după ce, în septembrie, Rusia a renunțat la negocierile trilaterale planificate cu participarea Ucrainei și a Statelor Unite. Întâlnirea, care urma să aibă loc inițial la începutul lunii octombrie, a fost anulată după ce Kremlinul a acuzat Kievul de „o presupusă tentativă de perturbare a alegerilor din Rusia”. Refuzul Moscovei a coincis cu un nou val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Ulterior, Washingtonul și-a schimbat argumentația, subliniind că Rusia ar trebui să profite de șansa negocierilor cât timp actuala administrație americană mai are spațiu „pentru manevre diplomatice”. După cum observă autorul articolului, această abordare pare să fi dat roade: Moscova a fost de acord să revină la masa negocierilor în luna noiembrie.
Cu toate acestea, Kremlinul nu dă în continuare semne că ar fi dispus să renunțe la revendicările sale maximaliste. Principala controversă rămâne Donbasul: Moscova insistă asupra cedării acelor teritorii din regiunile Donețk și Lugansk pe care trupele ruse nu au reușit să le cucerească pe cale militară.
În plus, Rusia cere în prezent și retragerea NATO, punând drept condiție replierea forțelor Alianței în statele care au aderat la pact înainte de anul 1997. Aceste condiții sunt inacceptabile pentru statele europene.



