Administrația președintelui Donald Trump a decis să suspende pentru 30 de zile sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit pe mare, într-o încercare de a limita creșterea accelerată a prețurilor la energie provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Decizia vine în contextul în care războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a perturbat grav rutele maritime din strâmtoarea Hormuz și a alimentat temerile privind o criză majoră de aprovizionare pe piața globală a petrolului, scrie The Guardian
Administrația Trump a anunțat o derogare de 30 de zile pentru petrolul rusesc blocat pe mare, pe fondul temerilor tot mai mari privind aprovizionarea globală generate de războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
Statele Unite au suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat pe mare, în timp ce oficialii administrației Trump încearcă să contracareze creșterea bruscă a prețurilor, care alimentează îngrijorările privind aprovizionarea globală.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi seara o „autorizare temporară”, care permite țărilor să cumpere petrolul rusesc blocat pe mare timp de 30 de zile. Donald Trump „lucrează pentru a menține prețurile scăzute”, a declarat el, după ce prețul mediu al combustibilului în Statele Unite a crescut cu 65 de cenți pe galon într-o singură lună.
„Această măsură limitată și temporară se aplică doar petrolului aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus, care obține cea mai mare parte a veniturilor sale energetice din taxele percepute la punctul de extracție”, a susținut Bessent.
Prețul petrolului Brent, referința internațională, a rămas peste 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de vineri dimineață, în ciuda acestei noi măsuri dintr-o serie de decizii menite să calmeze temerile legate de impactul economic al războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
Conflictul din Orientul Mijlociu a blocat practic strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante artere ale comerțului mondial, prin care tranzitează în mod obișnuit aproximativ o cincime din petrolul global și din transporturile maritime de gaze.
Deși administrația Trump a promis în repetate rânduri că va escorta navele prin strâmtoare, activitatea nu și-a revenit încă. Regimul iranian a declarat că nu va permite exportul „niciunui litru de petrol” din regiune atâta timp cât atacurile americane și israeliene continuă.
Săptămâna trecută, administrația Trump a permis rafinăriilor indiene să cumpere temporar petrol rusesc timp de 30 de zile – la o lună după ce Trump afirmase că India a acceptat să înceteze aceste achiziții, o schimbare despre care el spusese că ar „ajuta la ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI din Ucraina”, prin tăierea unei surse vitale de finanțare pentru Rusia.
Potrivit Fox News, aproximativ 124 de milioane de barili de petrol de origine rusă se aflau pe mare la nivel global până joi.
După anunțul lui Bessent, petrolul Brent a crescut cu 0,3%, ajungând la 100,74 dolari pe baril, după ce depășise pragul de 100 de dolari mai devreme în această săptămână pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. La începutul anului, prețul petrolului era de aproximativ 60 de dolari pe baril.
Moscova a declarat vineri că devine „din ce în ce mai inevitabil” ca Washingtonul să ridice sancțiunile. Statele Unite „recunosc în mod efectiv realitatea evidentă: fără petrolul rusesc, piața energetică globală nu poate rămâne stabilă”, a scris pe Telegram trimisul economic al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Unii aliați ai SUA au reacționat însă critic. Paralizarea strâmtorii Hormuz „nu justifică în niciun fel” ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, a declarat președintele francez Emmanuel Macron după o convorbire cu alți lideri ai G7 despre consecințele economice ale războiului din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie, organismul global de supraveghere a pieței energetice, a ordonat miercuri cea mai mare eliberare de rezerve guvernamentale din istoria sa, după ce cele 32 de state membre au convenit în unanimitate să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență.
Totuși, loviturile militare continue din Orientul Mijlociu au umbrit aceste eforturi, în timp ce Iranul a intensificat atacurile de represalii asupra unor ținte economice din regiune și a provocat Statele Unite să „se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari barilul”, după tentativa Washingtonului de a răsturna regimul de la Teheran.
Potrivit New York Times, citând oficiali americani, Iranul a început joi să plaseze mine maritime în strâmtoarea Hormuz.
În ultimele zile, Donald Trump a încercat să minimalizeze îngrijorările legate de creșterea prețurilor la petrol. „Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile cresc, câștigăm foarte mulți bani”, a scris el joi pe rețelele sociale. „DAR, mult mai important pentru mine, ca președinte, este să împiedic un Imperiu malefic, Iranul, să obțină arme nucleare și să distrugă Orientul Mijlociu și, de fapt, lumea. Nu voi permite niciodată să se întâmple asta!”
Pe măsură ce alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie se apropie, creșterea prețurilor la combustibil ar putea deveni totuși o problemă politică pentru Trump, în condițiile în care aliații săi republicani încearcă să își apere majoritățile fragile din Senat și Camera Reprezentanților.
