După săptămâni de lovituri militare și escaladare regională, Statele Unite și Israelul par pregătite să deschidă o nouă etapă a confruntării cu Iranul: paralizarea economiei sale. De la instalații petrochimice și combinate siderurgice până la poduri, centrale și infrastructură energetică, țintele vizate nu mai urmăresc doar slăbirea capacității militare a Teheranului, ci și că refacerea regimului după acest război va fi de durată și extrem de costisitoare. Miza este uriașă: nu doar viitorul regimului de la Teheran, ci și stabilitatea pieței mondiale a energiei și securitatea întregului Golf Persic, scrie Wall Street Journal
Statele Unite și Israelul au pregătit o serie de ținte în Iran menite să paralizeze economia țării și să se asigure că refacerea regimului după acest război va fi de durată și extrem de costisitoare.
Israelul așteaptă în această săptămână autorizarea Washingtonului pentru a începe lovirea instalațiilor energetice iraniene, a declarat un oficial israelian, o mișcare care ar putea afecta producția unuia dintre cei mai importanți producători mondiali de petrol și gaze. Într-un interviu acordat Wall Street Journal, președintele Donald Trump a declarat duminică faptul că SUA sunt pregătite să lovească toate podurile și centralele electrice ale Iranului, provocând suficiente distrugeri încât reconstrucția să dureze „20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară”.
Lovirea fundamentelor economiei iraniene ar marca o escaladare a războiului care durează deja de cinci săptămâni și care urmărește să forțeze Teheranul să renunțe la pârghia economică pe care a câștigat-o prin încetinirea traficului prin Strâmtoarea Hormuz — culoarul maritim prin care tranzitează 20% din petrolul mondial. Trump a fixat ca termen-limită seara zilei de marți pentru redeschiderea strâmtorii.
Israelul și Statele Unite au început deja să intensifice în ultimele zile atacurile asupra unor ținte non-energetice, inclusiv prin lovirea celor mai mari uzine siderurgice și petrochimice ale Iranului, precum și a unui pod emblematic.
„Transmit semnalul că sunt serioși și că, dacă veți continua să refuzați încheierea războiului, prețul pe care îl va plăti economia voastră va deveni din ce în ce mai mare”, a declarat Avner Golov, fost oficial israelian pentru securitate națională și în prezent vicepreședinte al grupului de consultanță MIND Israel.
Atacarea infrastructurii civile riscă să încalce dreptul internațional. Oficialii americani și israelieni susțin însă că aceste obiective sunt legitime, deoarece produc materiale utilizate de armata iraniană.
Această schimbare de direcție, spre ținte de infrastructură, riscă să transforme conflictul într-un război de uzură economică.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a promis că își va intensifica atacurile asupra infrastructurii civile din Israel și din statele din Golful Persic, în cazul în care Trump își va pune în aplicare amenințările.
Iranul a ripostat deja la loviturile asupra propriei infrastructuri prin atacarea unor instalații petrochimice din Bahrain și Abu Dhabi, precum și a unor infrastructuri petroliere, de desalinizare și energetice din Kuweit. Duminică, Iranul a lovit zona industrială Neot Hovav din sudul Israelului, unde se află mai multe fabrici. Cu câteva zile înainte, cea mai mare rafinărie de petrol a Israelului, aflată în Haifa, a fost lovită de fragmente provenite dintr-o rachetă iraniană, însă autoritățile israeliene au declarat că producția nu a fost oprită.
„Mișcările voastre iresponsabile împing Statele Unite într-un IAD viu pentru fiecare familie, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu”, a scris duminică pe X președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, după amenințările lui Trump.
Atacurile iraniene asupra infrastructurii energetice din Golf ar putea avea un impact de durată asupra prețurilor mondiale la energie. Prețul petrolului a urcat la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace și amenință să continue să crească, în condițiile în care petrolierele rămân blocate în Golful Persic.
Mediatorii încearcă în grabă să aducă Iranul la masa negocierilor cu Statele Unite, însă fără succes, au declarat oficiali familiarizați cu situația. Potrivit acestora, Iranul a respins ofertele de redeschidere a Strâmtorii Hormuz în schimbul unui armistițiu temporar.
Pentru moment, Iranul pare dispus să riște noi pierderi economice atât timp cât poate continua să provoace pagube adversarilor săi, a declarat Raz Zimmt, directorul programului pentru Iran din cadrul Institute for National Security Studies din Tel Aviv.
„Sunt pregătiți să își asume riscul”, a spus Zimmt.
Chiar dacă Iranul ar renunța la controlul asupra Strâmtorii Hormuz, nimic nu va mai putea ieși din Golf dacă instalațiile petrochimice și alte facilități energetice vor fi grav avariate, a declarat Robin Mills, director executiv al firmei de consultanță Qamar Energy, cu sediul în Dubai.
„Chiar dacă revenim la un tranzit normal, o parte din cele cinci milioane de barili pe zi de produse rafinate provenite din Golf va fi pierdută pentru luni de zile, poate chiar mai mult”, a spus Mills.
Israelul și SUA vizează o economie iraniană deja slăbită de ani de sancțiuni occidentale impuse din cauza programului nuclear, dezvoltării rachetelor balistice și sprijinului acordat de Teheran unor grupări desemnate de Washington drept teroriste. Războiul a împins activitatea economică la noi minime, spun locuitorii.
În interviuri, mai mulți iranieni au declarat că prețurile alimentelor au explodat și că șomajul a crescut, pe măsură ce fabricile au fost închise după bombardamente. Ei spun că se tem că războiul nu va duce la căderea regimului islamic — care a ucis mii de protestatari la începutul acestui an — și că singurii care vor suferi vor fi oamenii obișnuiți, aceiași pe care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu i-au îndemnat să răstoarne guvernul.
Câmpul de gaze South Pars din Iran se numără printre țintele economice care au fost deja atacate.
Atacurile israeliene asupra activelor economice s-au concentrat pe facilități din sectoarele siderurgic, petrochimic și farmaceutic, care împreună generează venituri de miliarde de dolari pentru Iran.
Luni, armata israeliană a lovit cel mai mare complex petrochimic din Iran, a declarat ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Instalațiile se află la Asaluyeh și sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din producția petrochimică a țării, a precizat acesta.
Cu două zile înainte, Israelul a lovit un alt complex petrochimic emblematic, la Mahshahr. Săptămâna trecută, presa de stat iraniană a relatat că au fost atacate și uzine petrochimice din Tabriz.
În total, Israelul a scos din funcțiune instalații responsabile pentru 85% din exporturile petrochimice ale Iranului, a afirmat Katz.
Industria petrochimică este un pilon al economiei iraniene, generând aproximativ 25% din veniturile totale ale exporturilor non-petroliere, a declarat Neil Quilliam, expert în energie la Chatham House. Spre deosebire de petrol, care este ușor de monitorizat și sancționat deoarece este transportat în cargouri mari, produsele petrochimice pot fi vândute unei game largi de cumpărători privați, în special din Asia și Turcia, și reprezintă o sursă crucială de valută pentru Iran, a explicat Quilliam.
„Aceste instalații furnizează materii prime esențiale pentru sectoare precum textilele, piesele auto și ambalajele, ceea ce creează blocaje de producție, costuri mai mari și pierderi de locuri de muncă în întreaga bază manufacturieră”, a spus el.
Industria petrochimică iraniană ar fi adus aproximativ 18 miliarde de dolari Corpului Gardienilor Revoluției Islamice în ultimii doi ani, a afirmat duminică ministrul israelian al Apărării, Israel Katz.
Săptămâna trecută, Israelul a lovit în inima industriei siderurgice iraniene, vizând combinatul Khuzestan Steel din orașul Ahvaz și combinatul Mobarakeh Steel din orașul Isfahan, două dintre cele mai mari centre de producție a oțelului din regiune.
Sectorul metalurgic al Iranului generează anual venituri de mai multe miliarde de dolari, majoritatea provenind din exporturile de oțel, a transmis Departamentul Trezoreriei al SUA într-o declarație din 2024 referitoare la Khuzestan Steel. Ambele unități de producție a oțelului sunt sancționate de SUA pentru legăturile lor cu serviciile de securitate iraniene.
Marți, armata israeliană a anunțat că a lovit fabrica farmaceutică Tofigh Daru din Teheran.
Iranul a obținut și unele beneficii economice de pe urma războiului, inclusiv posibilitatea de a continua să exporte petrol la prețuri ridicate în timp ce alții nu pot face acest lucru, precum și derogările acordate de administrația americană pentru exporturile de petrol, care au permis Indiei să cumpere din nou petrol iranian pentru prima dată după mai mulți ani. În plus, Teheranul a putut impune taxe de tranzit navelor care trec prin Ormuz.
