Experți de la Oxford și din SUA avertizează asupra unor pericole majore pentru viitorul omenirii, de la război nuclear și schimbări climatice, până la efectele inteligenței artificiale și riscuri bacteriologice. În timp ce unii cercetători estimează șanse de extincție în următorul secol, alții subliniază că supraviețuirea ar putea depinde nu de buncărele construite de cei bogați, ci de adaptabilitatea țărilor sărace, mai puțin dependente de importuri și agricultură industrială, scrie CNews
Un război nuclear mondial se numără printre riscurile majore, potrivit cercetătorilor de la Oxford.
Potrivit mai multor oameni de știință de la Universitatea Oxford, viața pe Pământ devine tot mai nesigură. Cei mai pesimiști dintre ei susțin că există o șansă din două ca omenirea să nu supraviețuiască până în anul 2050. Între război nuclear, criza climatică și pericolele generate de inteligența artificială, amenințările vin din mai multe direcții.
„Bucurați-vă cât timp mai este posibil”, avertizează experții, care spun că riscurile unei apocalipse nu au fost niciodată atât de ridicate. Dacă unii prevăd o posibilă dispariție în următorul secol, alții sunt și mai alarmiști. Bogați sau săraci, nimeni nu ar fi cruțat de astfel de scenarii, notează Daily Mail.
Unul dintre cei mai pesimiști cercetători este Jared Diamond, geonomist american, care afirmă că există o șansă din două ca până în 2050 să aibă loc o catastrofă majoră care să ducă la dispariția omenirii. Nick Bostrom, filosof suedez cunoscut pentru studiile sale asupra riscurilor existențiale, estimează la 25% probabilitatea unui astfel de scenariu în următorul secol.
Futurologul Toby Ord, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, apreciază că șansele de supraviețuire a speciei umane sunt de 1 la 6 în următorii 100 de ani (până în 2120). Expert în amenințările generate de inteligența artificială, filosoful australian include în calculele sale și riscurile legate de schimbările climatice și de armele nucleare, într-o societate marcată de conflicte.
„Cred că există riscuri serioase de extincție a speciei umane”, a declarat pentru CNEWS filosoful de la Oxford. „În cartea mea The Precipice (Prăpastia, 2020), estimez că aceste riscuri sunt de 1 la 6 în următorii 100 de ani, adică până în 2120. Consider că inteligența artificială reprezintă cea mai mare sursă de pericole și sunt convins că acestea se vor manifesta deja în următoarele două decenii.”
Aaron Tang, doctor la Universitatea din California, avertizează și asupra unui risc bacteriologic. Mai mult decât apariția unei noi pandemii, scenariu la care OMS se raportează constant prin planuri de pregătire, el atrage atenția asupra efectelor anumitor substanțe chimice dispersate în atmosferă, explicând că acestea ar putea avea consecințe grave asupra ciclului ploilor.
Toby Ord explică de ce este mai puțin pesimist decât alți colegi ai săi: „Estimez la 5 din 6 șanse posibilitatea ca omenirea să supraviețuiască următorilor 100 de ani, în parte pentru că sunt convins că ne vom ridica la înălțimea provocărilor care ne așteaptă și că vom gestiona aceste riscuri.” El precizează că cifrele sale provin „din munca unui cercetător care a petrecut decenii întregi studiind acest subiect”, dar subliniază că acestea „nu reprezintă dovezi absolute sau calcule irefutabile”, motiv pentru care rezultatele „diferă de la un om de știință la altul, fie într-un sens, fie în celălalt.”
Suntem egali în fața riscurilor apocaliptice?
Numeroase persoane au anticipat astfel de scenarii catastrofale și au investit în infrastructuri consolidate, în speranța că vor supraviețui unei eventuale degradări a condițiilor de viață pe planetă. Totuși, specialiștii atrag atenția că buncărele s-ar putea dovedi inutile la scara întregii specii. Motivul este simplu: o apocalipsă ar genera un efect de izolare, iar fără posibilitatea de a coopera cu alte grupuri de oameni, supraviețuitorii ar întâmpina dificultăți majore în a-și asigura traiul pe termen lung.
Unele scenarii prevăd chiar că, deși cei bogați sunt cei care se pregătesc cel mai mult pentru astfel de opțiuni, cei mai săraci ar putea avea șanse mai bune de supraviețuire. Țările dezvoltate sunt, de fapt, cele mai dependente de importuri, în special în domeniul agriculturii. Acestea ar fi primele care ar resimți impactul unor catastrofe globale. Statele în care agricultura se bazează pe pesticide și fertilizanți industriali ar urma să se confrunte cu dificultăți majore, China și India riscând să își piardă până la 75% din productivitate în lipsa utilizării unor astfel de substanțe. Africa ar fi continentul cel mai puțin afectat, cu o scădere estimată a producției de doar 25%.
