Un proces istoric care începe la Hamburg amenință să zdruncine din temelii alianța dintre Berlin și Kiev. La trei ani de la exploziile din Marea Baltică, procurorii germani îl aduc în fața instanței pe Serhii Kuznețov, fost ofițer de contraspionaj ucrainean, acuzat de crime de război și distrugerea gazoductului Nord Stream 2. În timp ce apărarea susține că a fost o operațiune legitimă pe timp de război, ancheta sugerează un atac orchestrat la nivel de stat – un scenariu delicat care alimentează propaganda Kremlinului și opoziția pro-rusă din Germania, scrie The Telegraph
În noaptea de 26 septembrie 2022, o echipă de scafandri ucraineni, pozând în turiști pe un iaht, a aruncat în aer conducta ce conecta Rusia de Germania prin Marea Baltică, într-un act de sabotaj de război împotriva lui Vladimir Putin.
Pentru suspecți și susținătorii lor, a fost un atac așteptat de mult timp asupra unei surse majore de venituri a Rusiei, venituri care i-ar fi permis lui Putin să continue finanțarea invaziei ilegale din Ucraina.
Însă procurorii germani au avut o perspectivă complet diferită – iar miercuri dimineață, la un tribunal din Hamburg, unul dintre suspecți va fi judecat sub acuzația de crime de război și distrugere a infrastructurii civile.
Procesul complex al lui Serhii Kuznețov, care a fost extrădat în Germania pentru a fi tras la răspundere după ce a fost arestat în Italia în august 2025, riscă să creeze o prăpastie între Ucraina și unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi.
Deși Berlinul s-a distanțat de proces, acesta se anunță a fi un moment stânjenitor în relațiile germano-ucrainene, deoarece ar putea dezvălui măsura în care Kievul a fost implicat în atacul asupra conductei de 20 de miliarde de dolari (15 miliarde de lire sterline).
Acest lucru se întâmplă deoarece procurorii germani îl acuză pe dl Kuznețov, fost ofițer de contraspionaj în serviciul de securitate al Ucrainei, că a aruncat în aer conducta „la ordinul autorităților de stat”.
Cu alte cuvinte, argumentul lor este că dl Kuznețov și echipa sa nu au fost simpli agenți pe cont propriu, ci o grupă operativă oficială care a distrus Nord Stream 2 în numele guvernului ucrainean. Ucraina a negat această acuzație.
Acuzația, dacă va fi dovedită, ar putea fi extrem de dificilă pentru guvernul german, în condițiile în care acesta continuă să aprobe miliarde de euro în sprijin financiar și militar pentru Ucraina.
Trecerea la judecată va fi un sprijin propagandistic pentru Kremlin, care și-a susținut mereu nevinovăția privind sabotajul Nord Stream.
De asemenea, ar putea să le dea curaj politicienilor pro-ruși din Germania, cum sunt cei din partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), care au intensificat apelurile pentru oprirea oricărui ajutor acordat Kievului.
De ce, ar întreba ei, ar trebui ca Germania să trimită vreun euro unei țări care i-a aruncat în aer un element critic al infrastructurii energetice?
Tino Chrupalla, copreședintele AfD, a declarat în iulie că există „deja suficiente dovezi pentru a opri tot ajutorul militar către Ucraina” din cauza atacului asupra Nord Stream. El a numit exploziile „o lovitură dată industriei germane” și a susținut decizia de a se merge în instanță.
„Înainte de toate, acest lucru înseamnă aducerea în atenția publicului a celor care au ordonat acest atac”, a spus el.
Bojan Pancevski, autorul cărții The Nord Stream Conspiracy („Conspirația Nord Stream”), care spune povestea din culisele atacului, a declarat pentru The Telegraph: „AfD folosește Nord Stream ca piesă centrală a campaniei lor împotriva guvernului german, reinventându-se ca un partid pro-Putin.”
Cu toate acestea, el a subliniat că relațiile dintre Berlin și Kiev erau departe de parteneriatul strâns de astăzi când atacul a fost lansat, în septembrie 2022.
Acest lucru explică parțial de ce sabotorii ucraineni ar fi lansat un atac asupra propriului aliat occidental în timp ce se luptau cu o amenințare existențială din est.
„Atunci nu le-a păsat ce vor crede germanii”, a spus dl Pancevski, făcând aluzie la Olaf Scholz, fostul cancelar, și la coaliția sa de centru, care la început fusese extrem de reținută în a promite sprijin militar, cum ar fi tancurile Leopard 2, pentru Ucraina.
„Planul a fost conceput la puțin peste o lună de la invazia la scară largă; creierele operațiunii tocmai participaseră la Bătălia pentru Kiev. Apoi s-au așezat să planifice aceste atacuri într-un moment în care Germania nu era deloc un mare susținător al Ucrainei, era o țară pacifistă și nu tocmai populară în Ucraina la acea vreme”, a spus el.
Fără ca echipa de sabotaj ucraineană să știe, Germania avea să renunțe ulterior la viziunile sale pacifiste și să se transforme în cel mai mare susținător militar al Kievului din Europa, alături de Marea Britanie.
Dar până atunci, prejudiciul adus relațiilor germano-ucrainene fusese deja produs. Acum, unul dintre suspecți suportă consecințele în instanțele penale.
O operațiune bine planificată
Când procesul va începe miercuri, acesta se va concentra pe un rechizitoriu de 136 de pagini obținut de Welt am Sonntag, publicație deținută, ca și The Telegraph, de Axel Springer.
Documentul descrie călătorii secrete, pașapoarte falsificate, identități false, scafandri profesioniști, presupuși Operativi ai forțelor speciale și un iaht cu vele folosit drept centru de comandă plutitor.
Bazându-se pe numeroase probe circumstanțiale, rechizitoriul conturează imaginea unei operațiuni planificate cu mult timp înainte.
În centrul cazului se află întrebarea dacă Kuznețov a organizat grupul și a condus misiunea.
Conform cărții lui Pancevski, planul a fost discutat pentru prima dată la câteva săptămâni după invazia lui Putin, când coconspiratorii s-au îmbătat criță și au căutat idei despre cum să contreze atacul Rusiei.
Mai târziu, în primăvara anului 2022, dl Kuznețov ar fi dezvoltat planul de a arunca în aer gazoductele alături de cadre militare. În viziunea lor, conductele ajutau la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În acea vară, dl Kuznețov a început să caute o ambarcațiune potrivită și a ajuns să folosească Andromeda, un iaht închiriat cu o lungime de puțin peste 15 metri.
Ambarcațiunea oferea suficient spațiu pentru mai multe persoane și o cantitate considerabilă de echipament fără a atrage atenția, așa cum ar fi făcut-o o navă militară sau de cercetare.
Rechizitoriul arată că iahtul a navigat între Germania, Bornholm, sudul Suediei și Polonia. Ruta sa a fost reconstruită folosind documente de închiriere, declarații ale martorilor, controale de frontieră, fotografii din porturi și probe digitale.
Fiecare escală în port, fiecare inspecție și fiecare fotografie ajută la reconstituirea deplasărilor. Martorii descriu bărbați de vârstă mijlocie, bine făcuți, o femeie, un echipaj discret și o atmosferă ce amintea de o operațiune militară.
Aceștia își amintesc de echipamente de scufundat și containere grele, fără să știe la ce foloseau.
Abia după explozii aceste observații au căpătat importanță.
Cea mai incriminatoare probă deținută de procurorii germani a fost găsită după ce iahtul a fost returnat companiei de închirieri: urme de explozibil pe vas.
Ananchetatorii au descoperit reziduuri de RDX și HMX, explozibili militari de mare putere.
Experții medico-legali au identificat aceleași substanțe pe fragmentele metalice recuperate din apropierea conductelor distruse. Procurorii cred că această probă leagă în mod direct barca de locurile atacului.
Operațiunea, extrem de solicitantă din punct de vedere tehnic, s-ar fi desfășurat la o adâncime de 70 până la 80 de metri.
La astfel de adâncimi, scafandrii se confruntă cu o presiune uriașă a apei, întuneric și temperaturi scăzute. Lucrul pe fundul mării necesită experiență, pregătire meticuloasă și echipament specializat.
Încărcăturile au fost poziționate astfel încât să poată pătrunde prin țevile din oțel blindate cu beton. Exploziile au fost declanșate pe 26 septembrie 2022, la orele 02:03 și 19:04, la o distanță de aproximativ 17 ore una de cealaltă, făcând gazoductul nefuncțional.
În cele din urmă, procesul se va baza pe două viziuni fundamental diferite asupra naturii atacului asupra Nord Stream 2 și pe întrebarea dacă acesta poate fi măcar clasificat drept o faptă penală.
Pentru apărare, aceasta a fost o operațiune militară desfășurată pe timp de război. Ca urmare, dl Kuznețov, în vârstă de 50 de ani, a păstrat tăcerea, iar avocații săi au respins acuzațiile.
Membrii acuzării germane au caracterizat incidentul drept un atac infracțional asupra infrastructurii civile.
Indiferent de verdict, este sigur că acest caz va lăsa o umbră lungă, mult dincolo de sala de judecată din Hamburg.
The trial over the Nord Stream pipeline explosions could expose uncomfortable questions about Ukraine’s possible role in one of Europe’s biggest sabotage attacks. German prosecutors accuse a Ukrainian suspect of acting “on the orders of state authorities” – a claim Kyiv denies. @JamesERothwell reports from Berlin on the case that risks straining relations between Ukraine and one of its closest European allies ⤵️ https://t.co/TyuvClGIb9
— The Telegraph (@Telegraph) October 14, 2026
