Miercuri a debutat în Germania procesul istoric în care un fost ofițer din armata ucraineană, identificat drept Serhii K., este acuzat că a coordonat una dintre cele mai ample operațiuni de sabotaj din istoria modernă - aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică. În timp ce suspecții susțin că acțiunea a avut drept scop tăierea unei surse financiare vitale pentru mașinăria de război a Kremlinului după invazia din 2022, procurorii germani încadrează faptele la un nivel mult mai grav: ei afirmă că atacarea infrastructurii civile și distrugerea serviciilor publice echivalează cu o crimă de război. Cazul, deosebit de sensibil din punct de vedere diplomatic pentru Berlin, promite să aducă la lumină primele probe publice într-un dosar care a reconfigurat harta energetică și politică a Europei, conform Reuters
Un fost ofițer din armata ucraineană a fost trimis în judecată miercuri în Germania, fiind acuzat că a organizat operațiunea secretă care a aruncat în aer gazoductele Nord Stream în septembrie 2022, izolând Europa de Vest de cea mai mare sursă de gaz natural rusesc.
Suspectul, identificat conform legilor germane privind protecția vieții private doar sub numele de Serhii K., este acuzat că a condus un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un expert în explozibili, pentru a desfășura una dintre cele mai mari operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca modernă.
Cazul va oferi prima ocazie pentru o audiere publică a probelor strânse pe parcursul unei anchete de mulți ani. Dosarul s-a dovedit delicat din punct de vedere diplomatic și politic pentru guvernul german, care continuă să sprijine ferm Ucraina, în ciuda faptului că pistele anchetei leagă Kievul de această infracțiune.
Procurorii susțin că Serhii K., care a fost arestat anul trecut în Italia în baza unui mandat internațional, a colaborat cu alți militari pentru a planifica operațiunea clandestină în numele unor entități statale ucrainene neidentificate.
Serhii K. a negat orice implicare în exploziile care au distrus conducta lungă de 1.200 km din Marea Baltică.
Guvernul de la Kiev a negat, de asemenea, orice implicare — un subiect sensibil în relațiile sale cu Germania, cel mai mare furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Luni, guvernul rus a declarat că se așteaptă la un „verdict just”, care să dezvăluie numele făptașilor și ale celor care au ordonat operațiunea.
Procurorii germani afirmă că faptele de care este acuzat Serhii K.- atacarea unor ținte civile și provocarea de explozii care au distrus infrastructura și au afectat serviciile publice — ar echivala cu o crimă de război. Scopul presupus a fost perturbarea unei surse majore de venituri externe pentru Rusia, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei lansate în primăvara aceluiași an.
Acesta este singura persoană aflată în prezent în proces, însă autoritățile croate au arestat un alt bărbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred că a fost unul dintre scafandrii din echipă.
Un impact geopolitic și economic major
Explozia Nord Stream a pecetluit sfârșitul dependenței de lungă durată a Germaniei de gazul natural rusesc, deși Moscova sistase deja livrările ca reacție la sprijinul Berlinului pentru sancțiunile europene adoptate după invazia din februarie 2022.
Anterior, Germania importa jumătate din gazele sale naturale prin conducta Nord Stream 1, de departe cea mai mare și mai modernă conductă rusească ce deservea Europa de Vest, permițând Rusiei să ocolească gazoductele din era sovietică ce tranzitau Ucraina.
Livrările urmau să se dubleze odată cu deschiderea conductei gemene, Nord Stream 2, deja construită, însă Berlinul a anulat aprobarea de punere în funcțiune chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Mize politice interne și detalii din anchetă
Procesul, care este așteptat să continue până în luna februarie a anului viitor, ar putea avea și implicații politice interne. Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), aflat pe primul loc în sondajele de opinie de mai bine de un an, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și reluarea relațiilor energetice cu Moscova.
În primele luni de după atacarea conductelor, oficialii occidentali au arătat cu degetul în principal spre Rusia. Moscova a negat întotdeauna orice implicare, calificând drept absurdă sugestia că și-ar fi aruncat în aer propriile gazoducte. De asemenea, Rusia respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi vizat recent infrastructura occidentală prin atacuri hibride de sabotaj și cu drone.
Sistemul Nord Stream, situat la o adâncime de 80 până la 110 metri în Marea Baltică și construit de concernul rus Gazprom pentru a furniza Germaniei până la 110 miliarde de metri cubi de gaz pe an, s-a aflat în trecut la temelia relațiilor economice dintre cele două țări.
La 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la un interval de aproximativ 17 ore. Exploziile au eliberat cantități uriașe de gaz metan în atmosferă, distrugând trei dintre cele patru conducte din oțel acoperite cu beton.
Procurorii susțin că Serhii K. a călătorit în Germania prin Polonia cu aproximativ trei săptămâni înainte de atac, folosind un pașaport ucrainean falsificat.
Aceștia afirmă că el și grupul său au folosit un iaht închiriat din orașul Rostock, din nordul Germaniei, pentru a ajunge într-o zonă apropiată de insula daneză Bornholm, unde au plasat pe fundul mării explozibili specializați de tip militar, dotați cu temporizatoare.
Revista săptămânală Der Spiegel și postul public de televiziune ZDF au relatasera anterior că la bordul iahtului închiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie și s-a întors pe 23 septembrie 2022, se aflau cinci bărbați și o femeie.
