Moscova nu va aștepta ca statele europene să își consolideze capacitățile militare pentru a le testa unitatea și sistemele de apărare. Într-un avertisment lansat la Paris, șeful de stat-major al armatei suedeze, generalul Michael Claesson, atrage atenția că o altă escaladare din partea Rusiei este un scenariu real. De la posibile operațiuni sub „steag fals” în țările baltice sau Polonia, până la provocări constante în Marea Baltică, liderul militar suedez subliniază că Vladimir Putin rămâne dispus să își asume riscuri strategice uriașe, exploatând vulnerabilitățile continentului într-un moment de reconfigurare a securității globale, scrie Le Figaro
După Polonia și țările baltice, alți europeni își exprimă deschis îngrijorarea cu privire la riscurile unei escaladări din partea Rusiei. Pentru șeful de stat-major suedez, generalul Michael Claesson, care s-a întâlnit cu câțiva jurnaliști în timpul vizitei sale la Paris pentru reuniunea coaliției voluntarilor, ipoteza trebuie analizată cu toată seriozitatea. „Întrebarea crucială pe care mi-o pun este următoarea: de ce ar aștepta rușii? Peste cinci sau zece ani, Europa va fi într-adevăr mai puternică… Așa că răspunsul meu este că nu vor aștepta”, explică ofițerul. Aflată în dificultate în Ucraina, Rusia lui Vladimir Putin ar putea fi tentată de o extindere a conflictului, în speranța de a descuraja și de a diviza Occidentul. Are însă mijloacele necesare? Rusia consumă resurse militare masive în Ucraina. Cu toate acestea, industria sa produce muniție într-un ritm susținut. Aviația sa a fost în mare parte protejată, la fel ca flota sa de submarine. De asemenea, dispune de capacitatea de a desfășura acțiuni hibride.
Ultima țară care s-a alăturat NATO în 2024, după izbucnirea războiului la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, Suedia urmărește îndeaproape manevrele rusești. „Ne intersectăm cu ei aproape în fiecare zi în aer și pe mare”, explică generalul Claesson. În Marea Baltică, rușii și aliații conviețuiesc la mică distanță. Enclava Kaliningrad reprezintă o altă zonă de atenție sporită pentru toate țările din nordul Europei. În fața continentului, insula Gotland este considerată un punct strategic esențial, pe care Suedia l-a consolidat. „Nu am nevoie de nimeni care să mă convingă că Rusia este dispusă și capabilă să își asume riscuri strategice enorme. A făcut-o de mai multe ori în ultimii 15 sau 20 de ani”, continuă el. „Cu toate acestea, părem să ne abatem mereu privirea de la această realitate. «Nu, nu pot face asta», «nu ar fi atât de stupizi» sau «nu au adunat resursele necesare». Dar, ca militar, îmi pun problema (unei posibile confruntări). Concluzionez că da, este posibil”, explică el, fără a intra totuși în detalii privind un calendar sau o probabilitate. Pentru moment, nu au fost observate și nici nu sunt anticipate mișcări suspecte de trupe.
„Operațiune sub steag fals”
„Chiar și cu resurse limitate, chiar și asumându-și riscuri extrem de mari, trebuie să ne așteptăm să desfășoare o operațiune sub «steag fals» împotriva unei țări baltice, de exemplu, sau împotriva Poloniei”, consideră el, bazându-se și pe analiza oferită recent de serviciile de informații americane. Aceste elemente trebuie luate în considerare, dă asigurări și un înalt oficial al armatei franceze. „Nu este vorba despre un strătat de alarmă lansat de o țară vecină care se îngrijorează de fiecare dată când se aude un zgomot de la Moscova”, afirmă generalul Claesson.
Rusia ar putea testa NATO. Șeful de stat-major suedez se declară liniștit constatând rezultatul summitului de la Ankara, unde psihodramele transatlantice au fost evitate. Alianța și-a reafirmat unitatea și solidaritatea în comunicatul final. Pentru Vladimir Putin, acesta este un nou eșec. Însă dezangajarea anunțată a Statelor Unite scoate la iveală și vulnerabilități pentru continent.
Europenii știu că securitatea lor nu este un dat. Țările din nordul Europei, care au renunțat la neutralitate, se organizează. Suedia va deveni „națiune-cadru” a forțelor terestre avansate din Finlanda, la care se vor alătura elemente franceze. Regatul Unit, Spania și „chiar și Turcia” și-au arătat interesul de a participa, explică generalul Claesson. Statul-major al brigăzii va fi amplasat la Rovaniemi, în nordul țării. Zona de responsabilitate se va extinde până în nordul Suediei și al Norvegiei. Desfășurarea de mărimea unei brigăzi va putea ajunge la 4.000 - 5.000 de soldați. Însă contribuțiile fiecărei țări rămân încă de discutat. Pentru Franța, deja angajată în România, este vorba despre un efort suplimentar.
Dar Parisul caută să strângă legături privilegiate cu țările nordice și în special cu Suedia. Stockholm trimisese soldați în Sahel pe vremea operațiunii Takuba. Deșertul și Marele Nord se aseamănă prin asperitatea lor. „Terenul din regiunea subarctică este la fel de cruțat de iertare ca cel din Sahara, chiar dacă din motive diferite”, explică generalul Claesson. „Există totuși aceeași lipsă de infrastructură, penuria de resurse și densitatea scăzută a populației. Această zonă geografică este un spațiu de o importanță strategică extremă”, observă ofițerul suedez. Rusia știe și ea acest lucru.
