Zbigniew Kapiński, prim-președintele Curții Supreme a Poloniei, a condamnat ferm vineri seară trimiterea poliției la sediul Tribunalului Constituțional și suspendarea conducerii acestuia. În opinia lui, faptele sunt „fără precedent într-un stat de drept democratic”. Curtea Supremă a publicat declarația vineri, 30 octombrie, la 22:15 ora României, pe site-ul său și pe contul oficial de X.
Declarația integrală:
„Primesc cu cea mai mare indignare și cu o opoziție fermă informațiile despre acțiunile întreprinse astăzi față de Tribunalul Constituțional. Mă refer în special la trimiterea polițiștilor la sediul acestuia, la împiedicarea vicepreședintelui Tribunalului să intre în clădire și la emiterea unui document intitulat «dispoziție», care prevede întreruperea activității de serviciu a președintelui și vicepreședintelui Tribunalului. Aceste evenimente nu au precedent într-un stat de drept democratic și ridică obiecții fundamentale privind conformitatea lor cu principiile de bază ale ordinii constituționale a Republicii Polone. Nu poate fi acceptată o situație în care disputele privind funcționarea unui organ constituțional al statului devin pretextul unor acțiuni care duc la paralizarea sa de facto și la deposedarea sa de orice autoritate. Este un precedent deosebit de periculos, care lovește în fundamentele statului de drept democratic.
Trebuie amintit că articolul 7 din Constituția Republicii Polone obligă organele puterii publice să acționeze pe baza și în limitele legii. Articolul 10 instituie principiul separației și echilibrului puterilor, iar articolul 173 garantează separarea și independența instanțelor și tribunalelor față de celelalte puteri. Din aceste prevederi rezultă fără echivoc că niciun organ al puterii publice nu poate, ocolind procedurile legale, să limiteze arbitrar activitatea unui organ constituțional al statului. De asemenea, nu le poate lua persoanelor care îndeplinesc funcții în acel organ posibilitatea de a-și exercita atribuțiile. Niciun organ al statului nu își poate atribui singur competențe pe care legea nu le prevede și nu poate folosi mijloace de constrângere pentru a impune altor organe propria interpretare a legii în vigoare.
Nu există și nu poate exista acord pentru o situație în care polițiștii devin instrumentul limitării efective a activității organelor constituționale. La fel, nu se poate accepta ca posibilitatea celor care ocupă cele mai înalte funcții în stat de a-și îndeplini atribuțiile să fie decisă prin folosirea forței sau prin amenințarea cu forța. Sarcina legală a Poliției este protejarea siguranței cetățenilor, a siguranței și a ordinii publice. Ea nu poate fi folosită ca instrument de presiune asupra organelor puterii judecătorești și asupra tribunalelor. Disputele juridice și constituționale trebuie soluționate prin mijloacele prevăzute de Constituție și de legi. Într-un stat de drept democratic, Poliția nu poate fi instrumentul prin care se impune voința politică a celor aflați la putere. A accepta o poziție contrară ar însemna că întinderea independenței organelor constituționale e stabilită nu de lege, ci de posibilitatea de a folosi constrângerea.
La fel de fermă este opoziția față de împiedicarea vicepreședintelui Tribunalului Constituțional să intre în sediul organului în care își exercită funcția. Ea privește și emiterea de către doamna Anna Korwin-Piotrowska a documentului intitulat «dispoziție» privind întreruperea activității de serviciu a președintelui și vicepreședintelui Tribunalului. Articolul 130 paragraful 1 din Legea din 27 iulie 2001 privind organizarea instanțelor de drept comun permite întreruperea imediată a activității de serviciu a unui judecător numai în împrejurări strict determinate. Această competență îi revine președintelui instanței. Prevederea nu poate fi temeiul de sine stătător pentru acțiuni similare îndreptate împotriva președintelui și vicepreședintelui Tribunalului Constituțional, luate de o persoană căreia legea nu îi conferă asemenea atribuții. Faptul că un act primește forma unei dispoziții nu poate legaliza depășirea sau uzurparea competențelor. Nu poate nici să ducă la ocolirea garanțiilor legale ale independenței Tribunalului Constituțional.
Mai mult, chiar lăsând deoparte statutul constituțional al doamnei Anna Korwin-Piotrowska, trebuie amintit articolul 11 alineatul 2 din Legea din 30 noiembrie 2016 privind organizarea și procedura în fața Tribunalului Constituțional. Potrivit acestuia, conducerea lucrărilor Tribunalului de către un judecător desemnat după criteriile din acel articol e permisă doar din momentul în care postul de președinte devine vacant și până la numirea unui nou președinte. Așadar, această prevedere nu dă dreptul de a prelua competențele președintelui în funcție și nici de a-l îndepărta arbitrar de la exercitarea atribuțiilor. Nici posibilitatea de înlocuire a președintelui în anumite împrejurări, prevăzută la articolul 12 alineatul 4 din aceeași lege, nu este temei pentru a dispune unilateral întreruperea activității președintelui și vicepreședintelui Tribunalului. Prevederile create pentru a asigura continuitatea funcționării Tribunalului nu pot fi folosite ca instrument pentru a lua organelor sale în funcție competențele legale. Aceasta ar răsturna complet scopul acestor prevederi. Ar crea un mecanism de preluare arbitrară a conducerii Tribunalului, necunoscut ordinii juridice în vigoare.
În calitate de Prim-președinte al Curții Supreme, condamn ferm orice încercare de a subordona activitatea organelor constituționale ale statului unor acțiuni de forță sau unor decizii luate în afara ordinii juridice legale. Republica Polonă este un stat de drept democratic, în care limitele acțiunii organelor puterii publice sunt stabilite de Constituție și de legi. Ele nu sunt stabilite de decizii politice de moment, de ordine de serviciu sau de demonstrații de forță. Respectarea acestor limite nu ține de bunul-plac, ci este obligația absolută a oricărei autorități publice. Tăcerea în fața acțiunilor care subminează independența organelor constituționale înseamnă acceptarea unor practici care amenință fundamentele ordinii constituționale a Republicii Polone. Astăzi, obiectul unor astfel de acțiuni este Tribunalul Constituțional. Acceptarea unor asemenea practici ar crea însă un precedent care, în viitor, ar putea fi folosit împotriva oricărui alt organ constituțional al statului.
Autoritatea statului se construiește prin respectarea legii, nu prin demonstrații de forță.
Zbigniew Kapiński, Prim-președinte al Curții Supreme”
Zbigniew Kapiński are 63 de ani și este specialist în procedură penală. A fost judecător la Siedlce, apoi la Curtea de Apel Varșovia. A ajuns la Curtea Supremă în iunie 2022, numit de președintele Andrzej Duda, și a condus Camera Penală din mai 2023. Președintele Karol Nawrocki l-a numit prim-președinte al Curții Supreme, cu efect de la 27 mai 2026, pentru un mandat de șase ani. L-a ales dintre cei cinci candidați propuși de Adunarea Generală a judecătorilor Curții, iar Kapiński i-a urmat Małgorzatei Manowska.
Declarația a venit la câteva ore după ce pe site-ul Tribunalului apăruse, vineri pe la ora 19:00 ora României, dispoziția prin care judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska îi suspenda pe președintele Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și pe vicepreședintele Bartłomiej Sochański. În aceeași seară, la postul WP, Kapiński a spus că „această preluare prin forță poartă semnele unei lovituri de stat”.
???????? Statement of the First President of the Supreme Court of Poland regarding the situation at the Constitutional Tribunal (English translation) ???? 1/3 It is with the utmost indignation and firm opposition that I receive information about the actions taken today against the Constitutional Tribunal, in particular the dispatch of police officers to its seat, the prevention of the Vice-President of the Tribunal from entering the building, and the issuance of a document entitled an "order" providing for the suspension of the President and the Vice-President of the Tribunal from the performance of their official duties. These events are unprecedented in a democratic state ruled by law and raise fundamental doubts as to their conformity with the fundamental principles of the constitutional system of the Republic of Poland. It is unacceptable for disputes concerning the functioning of a constitutional organ of the State to become a pretext for taking actions leading to its de facto paralysis and to depriving it of any authority. This constitutes a particularly dangerous precedent, striking at the foundations of a democratic state ruled by law. It should be recalled that Article 7 of the Constitution of the Republic of Poland requires the organs of public authority to function on the basis of, and within the limits of, the law; Article 10 establishes the principle of the separation of and balance between powers; and Article 173 guarantees the separateness and independence of the courts and tribunals from other branches of power. It follows unequivocally from these provisions that no organ of public authority may, bypassing statutory procedures, arbitrarily restrict the activity of a constitutional organ of the State or deprive the persons holding office therein of the ability to perform their duties. Nor may any organ of the State arrogate to itself competences not provided for by law, or use coercive measures to impose its own interpretation of the provisions in force on other organs.
— Piotr Müller (@PiotrMuller) October 30, 2026
This video has just been posted by Maciej Berek, a former minister and right-hand man of Prime Minister Donald Tusk, and now a purported judge of Poland’s Constitutional Tribunal who has not taken the required judicial oath. See for yourself how the Polish government and its law enforcement agencies treat the President of Poland. What a nightmare. What an absolute devastation of democracy. Images reminiscent of Poland in 1981. https://t.co/NADZ0qpJCg
— Sebastian Meitz (@MeitzPL) October 31, 2026
