Germania era odată considerată un pilon al stabilității în Europa. Acum, chiar partidul lui Friedrich Merz dezbate dacă cancelarul ar trebui să demisioneze după puțin mai mult de un an de mandat, conform Politico.
Cancelarul german Friedrich Merz nu pare să creadă că postul său va fi în pericol la întoarcerea din vacanța de vară.
„Presupun că lucrurile se vor fi calmat puțin până în septembrie”, a declarat el săptămâna trecută, după ce disensiunile interne privind modul în care a gestionat o remaniere a cabinetului au atins punctul culminant.
Este posibil ca el să subestimeze presiunea care se acumulează în cadrul propriului partid.
Înaintea alegerilor regionale cruciale din septembrie — în cadrul cărora partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are șanse reale să preia puterea într-un land german pentru prima dată — se discută din ce în ce mai deschis despre un Kanzlertausch, adică o schimbare a cancelarului, în toamnă.
Criticile publice au venit în principal din partea celor îndepărtați din guvern în urma remanierii.
Însă, în culise, un număr tot mai mare de politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta a lui Merz discută despre ceea ce, după standardele germane, ar fi un scenariu remarcabil: înlocuirea liderului după puțin mai mult de un an de mandat.
Cea mai mare economie a Europei a fost mult timp una dintre cele mai stabile democrații ale continentului, fără un istoric de schimbări frecvente de lideri, precum Italia postbelică sau Marea Britanie post-Brexit.
Însă succesul preconizat al AfD, în alegerile în care se așteaptă ca CDU să piardă teren, răstoarnă dinamica politică convențională a țării.
Teoria din spatele unui Kanzlertausch este că conservatorii vor trebui să limiteze consecințele alegerilor din est și să-și dea un impuls prin înlocuirea unui lider incapabil să-și îmbunătățească popularitatea aflată la un nivel extrem de scăzut.
Dar miza este mare. AfD — acum cel mai popular partid în sondajele naționale — ar încerca să profite de noi tensiuni în cadrul coaliției. Înlocuirea unui cancelar cu ani înainte de sfârșitul mandatului său ar însemna a pătrunde pe un teritoriu politic în mare parte neexplorat.
În Germania postbelică, doar trei cancelari în funcție au fost succedați de un politician din același tabără politică: în 1963, când Konrad Adenauer, în vârstă de 87 de ani, a demisionat pentru a-i face loc lui Ludwig Erhard; în 1966, după ce coaliția lui Erhard s-a destrămat; și în 1974, când social-democratul Willy Brandt s-a retras în urma unui scandal de spionaj.
Actualul scenariu de Kanzlertausch — în care Hendrik Wüst, premierul landului occidental Renania de Nord-Westfalia, s-a impus ca cel mai probabil succesor al lui Merz — a fost amplu discutat în mass-media germană, inclusiv în ultimul articol de pe coperta revistei Der Spiegel, intitulat „Revolta de la Palat”.
Politicienii conservatori au confirmat dezbaterea internă pentru POLITICO, vorbind sub condiția anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al discuțiilor.
AfD — în prezent cel mai popular partid în sondajele naționale — ar încerca să profite de noi tulburări în cadrul coaliției. | John MacDougall/AFP via Getty Images
Nemulțumirea crescândă, au spus aceștia, reflectă scăderea încrederii în abilitățile de stat ale cancelarului și în incapacitatea sa preconizată de a menține unitatea partidului în cazul în care AfD va prelua puterea în septembrie.
Sondajele arată că AfD ar putea obține o majoritate absolută în Saxonia-Anhalt pe 6 septembrie, în timp ce este pe cale să câștige în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și să obțină rezultate bune în Berlin pe 20 septembrie.
O altă temere este că anumiți politicieni ai CDU din estul Germaniei ar putea să-și ofere sprijinul unui guvern regional condus de AfD după alegeri — încălcând angajamentul de lungă durată al lui Merz de a nu permite niciodată extremei drepte să intre în guvern.
Unul dintre ei a calificat dezbaterea drept „speculativă” deocamdată și a afirmat că urmările alegerilor din estul Germaniei vor fi „decisive” pentru viitorul cancelarului.
De asemenea, aceștia au subliniat că, deocamdată, nicio personalitate de rang înalt nu s-a pronunțat public împotriva lui Merz.
Cu toate acestea, neliniștea crescândă este evidentă într-un partid cunoscut de obicei pentru disciplina sa.
Să ne păstrăm sângele rece
Dacă Merz ar fi forțat să plece, acest lucru ar perturba grav sistemul politic german bazat pe consens. Măsura ar veni la mai puțin de doi ani de la destrămarea anterioarei coaliții de centru-stânga și ar putea declanșa alegeri anticipate.
Kai Arzheimer, profesor de științe politice la Universitatea din Mainz, a afirmat că fragmentarea sistemului de partide din Germania — în care partidele de centru trebuie să formeze uneori coaliții incomode pentru a împiedica partidele marginale, din ce în ce mai populare, să ajungă la putere — a declanșat o schimbare.
„În comparație cu anii 1970 și 1980, Germania se confruntă de ceva vreme cu o stabilitate politică relativ redusă”, a spus el. „Totuși, după standardele a ceea ce a devenit norma în multe alte țări europene, s-ar putea spune că Germania a ajuns pur și simplu acolo unde altele se află de mult timp.”
Între timp, au început să apară apeluri la moderație din toate părțile spectrului politic.
„O Uniune care se sfâșie singură nu este de folos nimănui din centrul democratic”, a declarat Christiane Hoffmann, fostă purtătoare de cuvânt a cancelarului de centru-stânga Olaf Scholz, într-o postare extinsă pe X despre dezbaterea actuală.
„Sunt ferm convins că Friedrich Merz va rămâne cancelar”, a spus Markus Söder. | Sean Gallup/Getty Images
„Puțină stabilitate, vă rog”, a cerut ea. „Nu se aud decât nemulțumiri și plângeri fără cap, fără ca nimeni să știe încotro se îndreaptă totul. Europa este în flăcări. Ar putea, vă rog, câțiva oameni să-și păstreze sângele rece?”
Cum s-ar putea desfășura o schimbare
Cea mai puțin perturbatoare cale ar fi ca Merz să se retragă voluntar, permițând ca succesorul său să fie ales prin vot majoritar.
Dacă Merz refuză să plece, adversarii săi ar trebui să-l înlăture printr-un vot constructiv de neîncredere, alegând în același timp un succesor. O astfel de manevră parlamentară extraordinară ar risca să destrame coaliția de guvernare formată din CDU-ul lui Merz, partidul său frate din Bavaria, Uniunea Social-Creștină (CSU), și social-democrații.
Deocamdată, Merz continuă să se bucure de sprijinul unor personalități conservatoare de seamă.
„Sunt ferm convins că Friedrich Merz va rămâne cancelar”, a declarat Markus Söder, puternicul premier al landului Bavaria și lider al CSU, într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD în weekend.
„Ar arunca conservatorii într-o dezordine totală”, a spus Söder referindu-se la o eventuală schimbare.
„Mai mult, ar putea duce chiar la alegeri anticipate. Iar oricine dorește alegeri anticipate acum — într-o situație ca aceasta, după o astfel de campanie electorală — nu face decât să promoveze un singur lucru: aducerea radicalilor la putere. De aceea, sfatul meu urgent este să ne concentrăm asupra muncii pe care o avem de făcut și să petrecem mai puțin timp speculând în culise.”
La nivel național, sondajul POLITICO „Poll of Polls” plasează AfD pe primul loc ca popularitate, cu un sprijin de 28%, în timp ce conservatorii lui Merz se situează la 21%.
În același timp, doar 13% dintre germani sunt mulțumiți de performanța lui Merz, potrivit celui mai recent sondaj de referință ARD-DeutschlandTrend publicat luna trecută. Aceasta este cea mai scăzută cotă de popularitate înregistrată de un cancelar în exercițiu în istoria de aproape 30 de ani a sondajului.
Cotele extrem de scăzute ale lui Merz reflectă dezamăgirea față de eforturile sale de a revigora economia germană aflată în dificultate, precum și scepticismul publicului față de reformele de amploare din domeniul pensiilor și al sănătății, care vor fi dificil de implementat și se preconizează că vor implica costuri pentru alegătorul mediu.
Deocamdată, cea mai viabilă strategie politică a lui Merz pare să fie apelul la aversiunea față de risc a politicienilor, într-un efort de a păstra ceea ce a mai rămas din reputația Germaniei în materie de stabilitate politică.
„Nu-mi pot imagina că mulți oameni din tabăra conservatoare ar spune: «Aceasta este soluția, și suntem dispuși să ne asumăm orice risc în speranța că am putea obține rezultate mai bune în sondaje»”, a declarat Arzheimer, profesorul de științe politice. „Ar fi o idee complet nebunească.”
