Serviciile secrete franceze se pregătesc intens pentru cel mai negru scenariu politic și social. În spatele ușilor închise, oficialii din Hexagon simulează revolte de stradă, atacuri cibernetice paralizante și acte de sabotaj în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027. Dezvăluirile făcute într-o nouă carte de investigație arată cât de departe s-a mers cu planurile de urgență: de la rute secrete de evacuare a președintelui Emmanuel Macron către un buncăr din suburbiile Capitalei, până la scenarii ce implică mobilizarea forțelor speciale pentru protejarea Parlamentului, conform The Telegraph
Planul secret de evacuare al lui Macron în cazul în care protestatarii iau cu asalt Palatul Élysée
Emmanuel Macron dispune de un buncăr secret în afara Parisului, unde se va adăposti în cazul în care Palatul Élysée va fi luat cu asalt de protestatari, susține o carte lansată recent.
Refugiul din suburbiile Parisului a fost dezvăluit în volumul „La Nouvelle Armée des Ombres” („Noua armată a umbrelor”), scris de jurnaliștii de investigație Pierre Gastineau, Antoine Izambard și Franck Renaud.
În ultimele săptămâni, Franța a fost cuprinsă de recompresiuni violente, în timp ce șefii serviciilor secrete s-ar pregăti pentru revolte, sabotaje, atacuri cibernetice și chiar pentru desfășurarea forțelor speciale împotriva unei revolte armate în contextul alegerilor prezidențiale din 2027.
Pregătirile legate de buncăr au fost provocate parțial de revolta „Vestelor Galbene” din 2018, când Macron a fost atacat de protestatari furioși în timpul unei vizite la Le Puy-en-Velay, potrivit unor fragmente publicate în L’Express.
„Guvernul a tremurat”, și-a amintit vineri unul dintre autori la postul de radio France Inter.
Autoritățile au început să ia în considerare planuri de evacuare a președintelui, invocând revoltele violente din februarie 1934, care au dus la prăbușirea unui guvern francez.
Potrivit autorilor, oficialii se tem că o victorie a formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen, ar putea provoca un „al treilea tur” pe străzi, orchestrat de activiști ai extremei stângi, tineri din suburbii și militanți din mediul rural care refuză să accepte rezultatul alegerilor.
În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon – candidat al extremei stângi (Franța Nesupusă) care, conform sondajelor actuale, ar ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale – ar putea declanșa o „rezistență pasivă” în rândul poliției.
După ce au discutat cu mai multe surse de rang înalt, autorii au afirmat că Patrice Faure, șeful poliției din Paris, a convocat întâlniri repetate pentru a se pregăti în vederea unei insurecții.
Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE), serviciul francez de informații externe, a simulat scenarii de ingerință electorală, în timp ce poliția din capitala franceză a făcut exerciții de funcționare timp de o zi întreagă fără smartphone-uri criptate, în eventualitatea unui atac cibernetic paralizant.
Un cadru de conducere din serviciile secrete i-a avertizat pe autori încă din luna aprilie că Franța se îndreaptă spre o revoltă majoră, invocând creșterea prețurilor la combustibil și tensiunile acumulate încă de la protestele Vestelor Galbene.
Cu toate acestea, ofițerii de informații au subestimat grav demonstrațiile din 17 octombrie, estimând între 60.000 și 150.000 de protestatari, în condițiile în care pe străzi au ieșit peste 500.000 de persoane.
Amenințările se extind și peste hotare.
Cartea susține că, în cadrul unui exercițiu extraordinar desfășurat anul trecut, Frontex (agenția europeană pentru protecția frontierelor) și serviciile de securitate franceze și belgiene au simulat o criză hibridă ce combina acțiunile flotei fantomă a Rusiei cu un accident nuclear fictiv în Algeria. Conform scenariului de simulare, atacurile coordonate au declanșat un exod către Europa al migranților expuși la radiații, în paralel cu atacuri cibernetice.
Între timp, forțele speciale franceze au analizat posibilitatea de a trimite trupe pentru a proteja Parlamentul în cazul unei revolte armate, susțin autorii.
Un fost ofițer din Regimentul 13 Dragoni Parașutiști a dezvăluit existența acestor planuri de urgență — un fapt plin de ironie, având în vedere că ofițeri din aceeași unitate au susținut puciul militar eșuat din 1961 împotriva lui Charles de Gaulle, declanșat din cauza independenței Algeriei.
De asemenea, autorii menționează un interes reînnoit al serviciilor de informații pentru reactivarea unor elemente ale rețelelor clandestine de rezistență din timpul Războiului Rece, care erau finanțate dintr-un fond secret de rezervă.
Printre activele acestui fond se numărau un bordel din Saigon, hoteluri în Maroc și un club de scufundări din Caraibe, cumpărate pentru a finanța rezistența în cazul în care statul francez s-ar fi prăbușit.
Totuși, un fost comandant al forțelor speciale a avertizat împotriva trimiterii soldaților pe străzile Franței.
Cea mai mare teamă a sa era „ca nu cumva Prințului să înceapă să-i placă acest lucru”.
