Un document intern al Pentagonului scoate la iveală o schimbare de ton la Washington: administrația Trump analizează introducerea de sancțiuni împotriva unor aliați NATO considerați lipsiți de loialitate în războiul cu Iranul. Printre opțiuni se numără suspendarea Spaniei din alianță și reevaluarea sprijinului american pentru interese strategice europene, într-un context de tensiuni fără precedent în interiorul NATO, conform Reuters
Un email intern al Pentagonului prezintă opțiuni prin care Statele Unite ar putea sancționa aliații NATO despre care consideră că nu au sprijinit operațiunile americane în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din alianță și reevaluarea poziției americane față de revendicarea britanică asupra Insulelor Falkland, a declarat pentru Reuters un oficial american.
Opțiunile de politică sunt detaliate într-o notă care exprimă frustrarea față de reticența sau refuzul unor aliați de a acorda Statelor Unite acces, drepturi de staționare și de survol – cunoscute sub acronimul ABO – în contextul războiului cu Iranul, a spus oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Emailul subliniază că ABO reprezintă „doar nivelul minim absolut pentru NATO”, potrivit oficialului, care a adăugat că aceste opțiuni circulă la niveluri înalte în cadrul Pentagonului.
Una dintre opțiuni prevede suspendarea țărilor „dificile” din funcții importante sau prestigioase în cadrul NATO, a precizat oficialul.
Președintele Donald Trump a criticat dur aliații NATO pentru că nu și-au trimis flotele navale pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă pentru transportul global după declanșarea războiului aerian, pe 28 februarie.
El a declarat, de asemenea, că ia în calcul retragerea Statelor Unite din alianță.
„Nu ați face la fel dacă ați fi în locul meu?”, a declarat Trump pentru Reuters într-un interviu din 1 aprilie, întrebat dacă o retragere a SUA din NATO este posibilă.
Totuși, emailul nu sugerează explicit ca Statele Unite să facă acest pas, a spus oficialul. De asemenea, nu propune închiderea bazelor din Europa.
Oficialul a refuzat să spună dacă opțiunile includ o reducere anticipată a prezenței militare americane în Europa.
Solicitat pentru comentarii, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a declarat:
„Așa cum a spus președintele Trump, în ciuda tuturor lucrurilor pe care Statele Unite le-au făcut pentru aliații lor din NATO, aceștia nu au fost alături de noi.
Departamentul Apărării se va asigura că președintele dispune de opțiuni credibile pentru a garanta că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie, ci își fac partea lor. Nu avem alte comentarii privind deliberările interne.”
Administrația Trump vede un „sentiment de îndreptățire” în Europa
Războiul SUA–Israel cu Iranul a ridicat semne serioase de întrebare privind viitorul alianței de 76 de ani și a generat îngrijorări fără precedent că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul aliaților europeni în cazul unui atac, spun analiști și diplomați.
Marea Britanie, Franța și alți aliați susțin că participarea la blocada navală americană ar echivala cu intrarea în război, dar afirmă că ar fi dispuși să contribuie la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz după instaurarea unui armistițiu durabil sau încheierea conflictului.
Oficialii administrației Trump au subliniat însă că NATO nu poate funcționa într-un singur sens.
Aceștia și-au exprimat frustrarea față de Spania, unde conducerea socialistă a declarat că nu va permite utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru atacuri împotriva Iranului. Statele Unite dețin două baze militare importante în Spania: baza navală Rota și baza aeriană Morón.
Opțiunile de politică prezentate în email ar avea rolul de a transmite un semnal puternic aliaților NATO, cu scopul de a „reduce sentimentul de îndreptățire al europenilor”, a explicat oficialul.
Varianta suspendării Spaniei din alianță ar avea un impact limitat asupra operațiunilor militare americane, dar un efect simbolic major, se arată în document.
Oficialul nu a precizat cum ar putea Statele Unite să suspende Spania din NATO, iar Reuters nu a putut stabili imediat dacă există un mecanism formal în cadrul alianței pentru o astfel de măsură.
„Nu lucrăm pe baza unor emailuri. Lucrăm pe baza documentelor oficiale și a pozițiilor guvernamentale, în acest caz ale Statelor Unite”, a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez, întrebat despre informație înaintea unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene în Cipru.
Memorandumul include și o opțiune de a reconsidera sprijinul diplomatic american pentru „posesiunile imperiale” europene de lungă durată, precum Insulele Falkland, situate în apropierea Argentinei.
Potrivit Departamentului de Stat, insulele sunt administrate de Regatul Unit, dar sunt revendicate de Argentina, al cărei președinte libertarian, Javier Milei, este aliat al lui Trump.
Marea Britanie și Argentina au purtat un război scurt în 1982 pentru aceste insule, după o încercare eșuată a Argentinei de a le ocupa. Aproximativ 650 de soldați argentinieni și 255 de militari britanici au murit înainte ca Argentina să capituleze.
Trump l-a criticat în repetate rânduri pe premierul britanic Keir Starmer, pe care l-a numit laș pentru refuzul de a participa la războiul cu Iranul, afirmând că „nu este un Winston Churchill” și descriind portavioanele britanice drept „jucării”.
Inițial, Marea Britanie nu a autorizat utilizarea a două baze britanice pentru atacuri americane asupra Iranului, dar ulterior a acceptat misiuni defensive menite să protejeze populația din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene.
Vorbind cu presa la Pentagon la începutul acestei luni, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că războiul cu Iranul „a scos multe lucruri la iveală”, subliniind că rachetele iraniene cu rază mai lungă nu pot lovi Statele Unite, dar pot ajunge în Europa.
„Primim întrebări, blocaje sau ezitări… Nu mai ai cu adevărat o alianță dacă există țări care nu sunt dispuse să fie alături de tine atunci când ai nevoie de ele”, a spus Hegseth.
