Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a declarat luni, 5 ianuarie, că Ungaria nu va trebui să urmeze calea Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană, deoarece blocul „se destramă de la sine”, conform European Conservative
În cadrul unei conferințe de presă internaționale la Budapesta, liderul conservator a susținut că un „proces de dezintegrare” este deja în curs în cadrul UE, determinat de incompetența crescândă a liderilor UE.
El a afirmat că Bruxelles adoptă în mod repetat decizii politice importante doar pentru a le abandona sau dilua ulterior, indicând termenele nerealiste pentru tranziția verde și slăbirea sistemului Schengen – sistemul de frontiere interne deschise în cadrul UE – ca semne clare ale eșecului sistemic.
Orbán a fost o pacoste pentru establishmentul liberal din UE, denunțând în mod regulat interferența Bruxelles-ului în afacerile interne suverane ale statelor membre și pierderea competitivității globale a UE din cauza greșelilor strategice.
Criticile sale, precum și respingerea poziției pro-migrație, pro-Ucraina și pro-LGBT a UE, au dus la înghețarea fondurilor UE pentru Ungaria.
Orbán a reiterat respingerea categorică a Ungariei față de noul pact al UE privind migrația, care va intra în vigoare la sfârșitul acestui an și care obligă statele membre să aleagă între primirea migranților relocați sau plata unor contribuții financiare.
În conformitate cu pactul, Ungaria ar trebui să evalueze anual 23 000 de cereri de azil și să accepte 350 de migranți din alte state membre.
„Ungaria nu va primi niciun migrant”, a afirmat el. El a reamintit că Ungaria trebuie deja să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru refuzul de a admite migranți ilegali. Țara din Europa Centrală a fost sancționată printr-o hotărâre a Curții Europene de Justiție în 2024 pentru că și-a apărat frontierele și a obligat migranții să depună cererile de azil în afara frontierelor Ungariei.
Orbán a afirmat că alegerile parlamentare maghiare din acest an, prevăzute pentru luna aprilie, vor fi decisive. El a rezumat alegerea ca fiind „a merge pe calea Bruxelles-ului sau a rămâne pe calea Ungariei”.
Într-o lume dominată de interesele marilor puteri, Bruxelles-ul are și ambiții politice și ar încerca să influențeze votul maghiar, a avertizat el.
El a afirmat în repetate rânduri că partidul de opoziție Tisza acționează ca un mandatar al Bruxelles-ului și al Partidului Popular European liberal pro-UE și că ar inversa politicile actuale ale Ungariei, inclusiv refuzul acesteia de a trimite arme Ucrainei și opoziția față de aderarea Ucrainei la UE.
În ceea ce privește Ucraina, Orbán a fost categoric: Ungaria nu va acorda fonduri Kievului. El a respins, de asemenea, apelurile la reintroducerea serviciului militar obligatoriu – care este reintrodus treptat în multe țări europene – argumentând că recrutarea este o măsură de război și, prin urmare, nu este oportună pentru Ungaria.
El a anunțat, de asemenea, refuzul Ungariei de a se alinia la presiunile Bruxelles-ului pentru o „economie de război europeană”, afirmând că o astfel de abordare nu servește păcii sau intereselor statelor membre.
Întrebat despre capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, Orbán a refuzat să ia o poziție morală. El a spus că această evoluție este benefică pentru interesele Ungariei, argumentând că căderea „statelor narco” întărește lupta globală împotriva drogurilor.
El a legat această problemă de energie, afirmând că Statele Unite au nevoie de energie ieftină pentru reindustrializare și tehnologii moderne, ceea ce corespunde nevoii Ungariei de energie accesibilă până la punerea în funcțiune a proiectului nuclear Paks II la începutul anilor 2030.
El a confirmat că Ungaria a vetat o declarație comună a UE privind Venezuela, insistând că fără o politică externă suverană nu poate exista un stat național.
