Apele Pacificului ecuatorial se încălzesc într-un ritm alarmant, confirmând instalarea oficială a unui nou episod El Niño. Deși fenomenul în sine este un ciclu natural bine cunoscut, modelele climatice de ultimă generație indică o traiectorie fără precedent: o anomalie termică ce ar putea transforma anul viitor în cel mai cald din istorie, scrie Le Figaro
Rezumat: Deși nu a avut niciun efect asupra recentelor valuri de căldură din Europa de Vest, acest fenomen natural, combinat cu schimbările climatice cauzate de om, ar putea face ca anul viitor să fie cel mai cald înregistrat vreodată.
Pacificul ecuatorial se află sub o strictă supraveghere. De câteva săptămâni, climatologii observă o creștere rapidă a temperaturilor de la suprafața oceanului într-o zonă vastă cuprinsă între coastele Americii de Sud și centrul Pacificului. Așa cum se temeau mulți, fenomenul El Niño s-a instalat oficial.
Deși fenomenul în sine nu are nimic excepțional, proiecțiile principalelor modele climatice converg către un scenariu mult mai rar: cel al unui episod ieșit din comun, care ar putea deveni cel mai puternic observat de la începutul măsurătorilor moderne, cu consecințe ce s-ar putea face simțite la nivel global.
Fenomen puternic și recurent, El Niño corespunde fazei calde a Oscilației Sudice (ENSO), un ciclu natural care alternează la fiecare doi până la șapte ani între El Niño, La Niña (faza sa rece) și o situație neutră. Originea numelui datează din secolul al XIX-lea, când pescarii peruvieni și ecuadorieni au inventat termenul pentru a desemna sosirea unui curent oceanic neobișnuit de cald de-a lungul coastelor lor, care le reducea capturele de pește.
Cum funcționează fenomenul
El Niño începe prin slăbirea alizeelor — vânturile care suflă de obicei de la est la vest deasupra Pacificului tropical. Când aceste vânturi își pierd din intensitate, apele calde acumulate spre Asia se deplasează treptat către coastele Americii de Sud, încălzind o mare parte a Pacificului ecuatorial. Această încălzire a apelor de la suprafață modifică întreaga vreme și circulația vânturilor deasupra Pacificului, ceea ce, printr-un efect de domino, afectează precipitațiile și temperaturile globale. De aceea, anii El Niño se numără adesea printre cei mai calzi înregistrați vreodată.
Oamenii de știință urmăresc acest fenomen cu ajutorul balizelor oceanice, al sateliților și al modelelor climatice care măsoară în permanență anomaliile de temperatură de la suprafața mării.
„Când temperaturile de la suprafața apei încep să depășească $+1{,}5^\circ\text{C}$ peste medie, vorbim deja despre un fenomen El Niño. Din mijlocul lunii iulie, acest prag a fost depășit. Considerăm că evenimentul este oficial în desfășurare.”
— Régis Crépet, meteorolog
Proiecții inedite
Traiectoria fenomenului este cea care atrage acum atenția specialiștilor. Modelele numerice estimează la peste 95% probabilitatea ca acest episod ieșit din comun să continue până în primăvara anului viitor. Mai mult, îi acordă o șansă de aproximativ 80% de a atinge o intensitate calificată drept „foarte puternică”, cu anomalii de temperatură ce ar putea depăși 2,5C până la 3,5C în anumite regiuni din Pacific.
„Cred că este complet corect să spunem că nu am avut niciodată o prognoză pentru un El Niño atât de puternic”, a declarat Tim Stockdale, expert El Niño la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).
Trebuie totuși să distingem observațiile de prognoze. „Nu avem mijloacele de a afirma cu certitudine că va fi un «super El Niño». Este vorba strict de modelare matematică”, nuanțează Régis Crépet. Meteorologul consideră totuși că convergența puternică a modelelor face acest scenariu deosebit de credibil.
Prognozele sunt și mai spectaculoase într-un studiu prezentat de mai mulți climatologi americani. Conform lui Zeke Hausfather, climatolog în cadrul institutului Berkeley Earth, simulările provenite din 14 modele arată că vârful acestui El Niño ar putea depăși precedentul record din 2015-2016 „cu o diferență colosală”. În paginile revistei științifice Nature, el consideră că „nu este imposibil” ca combinația dintre El Niño și încălzirea globală să facă ca temperatura medie globală să crească temporar până la 1,7C peste nivelul preindustrial.
În fața acestor proiecții, expresia „El Niño Godzilla” a reapărut în presă și pe rețelele sociale. Imaginea, spectaculoasă dar fără bază în clasificările științifice, a fost imaginată în 2015 de Bill Patzert, climatolog NASA, pentru a ilustra intensitatea excepțională a episodului din acel an. Organizațiile de referință (cum ar fi NOAA sau Organizația Meteorologică Mondială) continuă să clasifice episoadele doar ca fiind „slabe”, „moderate”, „puternice” sau „foarte puternice”.
Consecințe așteptate la nivel global
Indiferent de nivelul său de intensitate, un episod El Niño modifică profund circulația atmosferică globală. Perturbând schimbările dintre ocean și atmosferă, acesta deplasează marile zone de precipitații și favorizează apariția unor evenimente meteorologice extreme în mai multe regiuni ale lumii. Ploi torențiale pot afecta Peru, Ecuador sau anumite regiuni din sudul Statelor Unite, în timp ce Australia, Indonezia sau o parte din Asia de Sud-Est se confruntă, de regulă, cu condiții mult mai uscate, propice incendiilor.
„Acest lucru ar putea duce la secete severe care s-ar putea prelungi o bună parte din anul viitor”, explică Régis Crépet pentru publicația Le Figaro, referindu-se la Australia.
În schimb, coasta Pacificului de pe continentul american s-ar putea confrunta cu episoade de ploi torențiale. Dincolo de consecințele locale, oamenii de știință se așteaptă, de asemenea, la un impact asupra temperaturii medii globale.
„Păstrând toate celelalte variabile constante, un episod tipic El Niño tinde să provoace o creștere temporară a temperaturii medii globale de ordinul a $0{,}1^\circ\text{C}$ până la $0{,}2^\circ\text{C}$”, explică Nat Johnson, meteorolog în cadrul NOAA.
În revista Nature, Justin Mankin estimează că și consecințele economice ar putea fi considerabile. Conform lucrărilor sale, un episod comparabil cu cel așteptat ar putea atrage pierderi economice globale de până la 10.000 de miliarde de dolari până în 2032. Ecosistemele nu ar fi nici ele cruțate: încălzirea oceanelor ar accentua, în special, albirea recifelor de corali și ar reduce temporar capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon.
Aceste proiecții nu înseamnă totuși că Europa urmează să treacă printr-o nouă serie de valuri de căldură din cauza lui El Niño. Din contră, specialiștii insistă asupra caracterului foarte indirect al influenței sale asupra Europei.
„În prezent este foarte cald în Franța. Unii oameni ar putea avea reflexul de a crede că este din cauza lui El Niño, ceea ce nu este deloc cazul”, subliniază Régis Crépet.
Valurile de căldură observate în ultimele luni sunt legate de configurațiile atmosferice regionale și nu de fenomenul oceanic care abia s-a instalat.
Repercusiunile indirecte rămân posibile printr-un efect în lanț asupra circulației atmosferice globale, însă acestea sunt greu de anticipat.
„Pot exista eventual repercusiuni până în Europa. Este posibil, dar nu știm ce formă vor lua”, rezumă meteorologul.
Efectele lui El Niño asupra Europei sunt mult mai puțin pronunțate decât în regiunile tropicale. Climatologii observă doar o tendință statistică spre ierni mai blânde și mai umede în anii cu El Niño, fără să se poată deduce cu exactitate cum va fi vremea în Franța.
În schimb, dacă proiecțiile actuale se confirmă, episodul ar trebui să contribuie la creșterea suplimentară a temperaturii medii globale în 2027, adăugându-se efectelor încălzirii globale de origine umană.
Rămâne o întrebare pe care climatologii nu reușesc încă să o tranșeze: Dacă El Niño accentuează efectele încălzirii globale, favorizează oare schimbările climatice, la rândul lor, episoade El Niño mai frecvente sau mai intense?
„Pentru a fi complet cinstit, nu știm încă acest lucru”, recunoaște în Nature paléoclimatologul Kaustubh Thirumalai.
Mai multe modele sugerează acest lucru, însă observațiile actuale nu permit încă o confirmare fermă.
