Summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) a scos în evidență o realitate tot mai clară pe scena internațională: puterea se mută treptat din Occident spre țările emergente. Liderii Chinei, Rusiei și Indiei- Xi Jinping, Vladimir Putin și Narendra Modi - și-au demonstrat coeziunea și ambițiile comune, consolidând un „Sud global” tot mai influent. În timp ce diviziunile și incoerențele occidentale slăbesc vocea Europei și a Statelor Unite, axa contestării și-a afirmat clar modelul alternativ de guvernare, valorile și strategia de putere. Summitul și parada militară de la Beijing au transmis un mesaj limpede: Occidentul nu mai deține monopolul asupra echilibrului global, scrie Le Figaro
Ezitările și schimbările de direcție ale Europei, precum și incoerențele lui Trump, oferă noi oportunități taberei anti-occidentale.
Istoria lumii se scrie tot mai mult în altă parte, în afara Occidentului, iar unele dintre capitolele ei scapă acum europenilor. Așa cum sperau că vor putea influența pe Donald Trump și îl vor face să se alăture cauzei ucrainene, au crezut că afirmarea așa-numitului „Sud global” își va atinge rapid limitele. Diviziunile din tabăra autoritarilor, aspirațiile democratice ale popoarelor și decalajele economice ar fi trebuit să creeze fracturi imposibil de depășit. Dacă ar fi să credem marile capitale europene, Rusia și China erau deja angajate pe calea divorțului, forțat de vasalizarea Moscovei de către Beijing. Cât despre India, marea democrație a grupului, aceasta nu ar fi trebuit să-și piardă echilibrul și neutralitatea, îndepărtându-se de lumea „iluminată” pentru a se alătura dictaturilor…
Summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), organizat începând de duminică la Tianjin și încheiat miercuri la Beijing printr-o mare paradă militară, a demonstrat contrariul. Alimentat de războiul din Ucraina și de imaginile conflictului din Gaza, cercul de prieteni al liderilor anti-occidentali, condus în comun de Beijing și Moscova, dar sub conducerea Chinei, s-a extins și mai mult. Un invitat de marcă li s-a alăturat: Narendra Modi, prim-ministrul indian, împins către axa revizionistă de tarifele vamale de 50% impuse de Donald Trump pentru a-l constrânge pe New Delhi să oprească achizițiile de petrol din Moscova. Este prima dată în șapte ani când Modi vizitează China. Și, după cum arată zâmbetul său din fotografii, nu a regretat această vizită.
Cohesiunea dintre Xi Jinping, Putin și Modi
Toți marii lideri ai „axei contestării” au răspuns prezent invitației lui Xi Jinping, pentru reuniunea OCS sau pentru parada militară. În special Vladimir Putin și Narendra Modi în rol de invitați de seamă, dictatorul nord-coreean Kim Jong-un, președintele iranian Pezechkian, șeful juntei din Myanmar, autocratul belarus Lukașenko, președintele turc Erdogan… Pentru a da întâlnirii o legitimitate internațională, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a aflat și el la fața locului.
Cei aproximativ douăzeci de lideri străini, reprezentând jumătate din populația globului și un sfert din bogăția mondială, au promovat încă o dată „celălalt” model al lor, menit să reflecte noile echilibre internaționale și să lupte împotriva „hegemoniei” occidentale. Acesta se bazează pe un mod de funcționare politică, valori și utilizarea forței în relațiile internaționale foarte diferite de cele occidentale. Președintele chinez Xi Jinping, care a poziționat Beijingul în centrul noului echilibru regional, a afirmat că trebuie „să respingem spiritul Războiului Rece, confruntările între tabere și comportamentele de hărțuire”. De asemenea, a făcut apel la „unitatea forțelor Sudului global”. Cât despre Vladimir Putin, acesta a repetat că războiul din Ucraina a fost provocat de Occident, nu de Rusia.
Participanții și-au arătat, de asemenea, coeziunea: l-am văzut pe Xi Jinping, Putin și Modi râzând împreună timp de câteva minute, iar primii doi afișând apropierea relației lor, care nu a făcut decât să se consolideze de la începutul războiului din Ucraina. Summitul a fost un succes, care urma să fie amplificat și mai mult de parada militară. Xi Jinping a confirmat că a devenit liderul incontestabil al „Sudului global”. Vladimir Putin a arătat încă o dată că nu este atât de izolat pe cum susținea Europa. Iar Kim Jong-un a câștigat un plus de respectabilitate, de care este întotdeauna foarte dornic.
Respingerea Occidentului
Trebuie spus că diviziunile și incoerențele taberei occidentale au fost un adevărat dar pentru grupul autocrat, care a umplut golurile, tăcerile, ezitările și schimbările de direcție ale Statelor Unite și ale Europei. Diviziunile UE pe toate subiectele — de la războiul din Ucraina la politica față de China, până la utilizarea forței — i-au diminuat vocea pe scena internațională. Reculurile sale, precum promisiunile militare nerespectate față de Ucraina, i-au scos în evidență slăbiciunile, în timp ce unele țări din axa contestării, precum Coreea de Nord, au dat dovadă de concret, trimițând arme sau trupe să lupte alături de ruși. Incoerențele lui Donald Trump au oferit puncte gratis principalului adversar al Statelor Unite, China, iar India reprezintă cea mai importantă câștigare de teren pentru aceasta de mult timp. În cele din urmă, diviziunile comunității transatlantice, între Statele Unite ale lui Trump și țările europene, ale căror valori și viziuni politice se îndepărtează, oferă un nou atu Chinei și aliaților săi.
Democrațiile, care trăiesc după ritmul alegerilor și timpul scurt și ale căror decizii par nesigure în fața mișcărilor rapide ale lumii, au adesea doar slăbiciunile lor de opus certitudinilor autocratiilor, care nu abat de la obiective, folosesc toate mijloacele necesare pentru realizarea lor și privilegiază timpul lung. Autocrații din tabăra anti-occidentală sunt, de asemenea, divizați și prudenți. De exemplu, China nu și-a sprijinit aliatul iranian când instalațiile sale nucleare au fost atacate de israelieni și americani. Iar Beijingul își exprimă nemulțumirea când Kremlinul amenință Occidentul cu un atac nuclear. Însă, pentru moment, obiectivul principal al membrilor clubului — impunerea modelului lor și împingerea Occidentului înapoi — prevalează asupra divergențelor de interese.
