În cursul anului 2023, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a opus ferm transferului de sisteme de apărare aeriană Iron Dome către Ucraina, blocând o inițiativă susținută de Statele Unite pentru protejarea civililor ucraineni. Deși bateriile antiaeriene erau staționate pe teritoriul american și finanțate din banii contribuabililor din SUA, un acord de producție comună i-a oferit Israelului dreptul de veto. Decizia a stârnit nemulțumiri la Washington și a reaprins dezbaterile privind dependența tehnologiei militare americane de acordurile bilaterale, scre Unian Ucraina.
Premierul Israelului s-a opus prin veto transferului de sisteme pe care SUA le planificaseră pentru protejarea civililor ucraineni. Decizia a fost justificată prin termenii acordului de producție comună.
În anul 2023, premierul israelian Benjamin Netanyahu a blocat transferul către Ucraina al sistemelor de apărare aeriană „Iron Dome” (Cúpola de Fier), pe care Statele Unite intenționau să le furnizeze pentru a proteja populația civilă de atacurile rusești. Informația a fost transmisă de The Washington Post, citată de agenția UNN.
„În 2023, regretatul senator republican Lindsey Graham a condus eforturile de protejare a civililor ucraineni împotriva atacurilor rusești, susținând transferul bateriilor de apărare aeriană «Iron Dome» din Statele Unite către Ucraina. Cu toate acestea, el s-a lovit de un obstacol: Benjamin Netanyahu”, scrie publicația.
Potrivit sursei citate, premierul israelian s-a opus transferului invocând termenii acordului de producție comună. Acest acord oferă Israelului dreptul de veto privind utilizarea sistemului, în ciuda faptului că bateriile respective au fost achitate de către guvernul american.
În același timp, parlamentarii americani propun extinderea cooperării dintre Statele Unite și Israel în domeniul tehnologiei de apărare. Această inițiativă este inclusă într-un proiect de lege privind politica de apărare, în valoare de 1,15 trilioane de dolari, adoptat săptămâna trecută de Camera Reprezentanților. Cu toate acestea, criticii documentului se tem că măsura ar putea oferi Israelului drept de veto asupra utilizării anumitor sisteme de armament americane.
„Acest lucru ne pune în pericol suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea propriilor noastre capacități. Sistemele de rachete pe care doream să le transferăm (în Ucraina – n. red.) erau staționate în sud-vestul Statelor Unite și au fost plătite de contribuabilii americani, însă Israelul s-a opus prin veto”, a declarat senatorul Chris Van Hollen.
Ucraina a propus crearea unui scut paneuropean antibalistic numit Freyja, bazat pe racheta ucraineană de interceptare FP-7.x. Țările europene sunt deja pregătite să se alăture proiectului, însă procesul de implementare necesită timp dintr-o serie de motive tehnice și logistice.
