La conferința de securitate de la München, chancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Europa a ieșit din „vacanța” sa istorică și trebuie să reacționeze la noile realități globale. Denunțând prăpastia culturală dintre Europa și Statele Unite, Merz a pledat pentru o aramata germana (Bundeswehr) puternică, pentru sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii ruse și pentru consolidarea flancului estic al NATO, în cadrul unui leadership european responsabil și partenerial, scrie Le Figaro
„Noi, în Europa, am pus capăt, acum câteva săptămâni, unei lungi vacanțe îndepărtate de istoria lumii”, a afirmat chancelarul Friedrich Merz, citând filozoful german Peter Sloterdijk, apreciat și de președintele francez Emmanuel Macron. Sloterdijk, reluând conceptul de „transfer al imperiului” provenit din Sfântul Imperiu Roman, a scris mult timp că Europa a ieșit din istorie și preferă să privească, din comoditate, cum istoria se desfășoară pe continentul american, în Statele Unite, superputere care, de-a lungul secolului XX, a preluat flacăra istorică a vechiului continent. Această etapă s-a încheiat?
Aceasta reiese, implicit, din discursul lui Merz la conferința de securitate de la München. „Ordinea internațională, bazată pe drept și reguli, se află la marginea prăbușirii. Această ordine, oricât de imperfectă ar fi fost la apogeul ei, nu mai există în forma sa originară. Am pășit într-o eră din nou deschis caracterizată de putere și, mai ales, de politica marilor puteri”, a explicat Friedrich Merz, citând războiul din Ucraina, revizionismul rus și „pretenția Chinei la statut de putere mondială”. După era „răbdării strategice”, „Pekinul ar putea concura cu Statele Unite pe picior de egalitate militară în viitorul apropiat. Dacă istoria a cunoscut o perioadă unipolară după căderea Zidului Berlinului, aceasta a luat sfârșit. Pretenția SUA la supremație este cu siguranță contestată, chiar pierdută”, a continuat Merz.
„Nu suntem la cheremul lumii”
Friedrich Merz subliniază că este necesar „să recunoaștem această nouă realitate”, fără a o „accepta ca pe o fatalitate”. „Nu suntem la cheremul lumii. Putem să o modelăm”, afirmă el. În acest context, Germania trebuie să urmeze politica marilor puteri? Nu, explică Merz, care subliniază că nu este o „opțiune”: „Un leadership bazat pe parteneriat [în special cu Europa], da. Fantasme hegemonice? Nu, noi, germanii, nu vom acționa niciodată singuri. Aceasta este o lecție durabilă pe care am învățat-o”.
Singuri niciodată, dar primi. Aceasta este ambiția pe care Merz o reafirmă: „Vom face din Bundeswehr – am spus-o adesea și o repet aici – cea mai puternică armată convențională din Europa, și asta cât mai repede posibil. O armată capabilă să reziste dacă va fi necesar”, a explicat el în fața audienței conferinței de securitate de la München. Și a detaliat: „Germania, de una singură, va investi câteva sute de miliarde de euro în anii următori. Susținem Ucraina în rezistența sa curajoasă împotriva imperialismului rus (…) Am lansat proiecte importante de achiziție de armament convențional, de la apărarea aeriană până la lovituri de precizie în adâncime prin tehnologie satelitară. Revitalizăm industria noastră de apărare. Se deschid noi fabrici, se creează locuri de muncă și apar tehnologii noi. Consolidăm flancul estic al NATO. În acest scop, brigada noastră este desfășurată în Lituania – pentru prima dată în istoria Bundeswehr, o unitate de asemenea dimensiune este trimisă în afara teritoriului nostru. Vom asigura o securitate sporită în Marea Nordului”.
Politica militară a Germaniei se înscrie – subliniază Merz – într-un cadru european. „Consolidarea Europei în cadrul NATO este prioritatea noastră absolută. Investim masiv într-o descurajare credibilă”, a explicat el în fața elitei securitare globale. Este și o aluzie la delicata problemă a scutului nuclear european. „Am început discuții confidențiale cu președintele francez despre descurajarea nucleară europeană”, a spus chancelarul. La sfârșitul lui februarie, Emmanuel Macron urmează să susțină un discurs important despre doctrina franceză. La München, el a explicat că intenționează să „articuleze” „doctrina națională, garantată și controlată de Constituție, cu cooperări speciale, exerciții comune și interese de securitate comune cu anumite state-cheie”.
