Declarația recentă a președintelui Emmanuel Macron – „Nu-mi plac adolescenții. Nu-i înțeleg. Soția mea îi înțelege.” – publicată într-un interviu realizat de scriitorul Emmanuel Carrère pentru The Guardian, a trecut aproape neobservată în presa franceză. Cu toate acestea, cuvintele liderului de la Élysée reflectă fidel o realitate tot mai denunțată de specialiști: lipsa de interes constantă a guvernelor Macron pentru copii, adolescenți și politicile publice dedicate acestora. De la reculuri în domeniul ecologiei până la tratamente autoritare aplicate tinerilor, discursul și deciziile politice ale președintelui par să confirme o ruptură profundă între stat și generațiile tinere, scrie 20minutes citând The Guardian
Declarațiile președintelui Franței, relatate de Emmanuel Carrère în cotidianul The Guardian, confirmă ceea ce denunță majoritatea profesioniștilor din domeniu: copilăria nu a fost niciodată o prioritate pentru guvernele din epoca Macron.
Intervievat pentru The Guardian de scriitorul Emmanuel Carrère, care l-a însoțit în vizitele oficiale din Groenlanda și Canada, Emmanuel Macron a rostit următoarea frază: „Nu am fost niciodată adolescent. Nu-mi plac adolescenții. Nu-i înțeleg. Soția mea îi înțelege.”
Este o confesiune cu totul surprinzătoare, care, ciudat, nu a stârnit prea multă vâlvă în momentul apariției, pe 15 iulie. Carrère povestește în articolul său că nu știe cum s-a ajuns, în cadrul interviului, la această afirmație a președintelui: „Nu-mi plac adolescenții.”
Reculuri ecologice și culpabilizarea tinerilor
Cu toate acestea, aceste declarații ale lui Emmanuel Macron lasă, în primul rând, fără cuvinte. Este cel puțin surprinzător, dacă nu de-a dreptul regretabil, ca șeful statului să manifeste atâta dezinteres față de cei care reprezintă viitorul Franței - adulții de mâine.
Privite mai atent, aceste cuvinte par însă în deplină coerență cu politica dusă de guvernele din cele două mandate ale lui Macron, mai ales în ultimii ani. În timp ce mediul este o preocupare majoră a tinerilor - schimbările climatice fiind adesea menționate ca principala lor grijă, în special în rândul celor între 18 și 35 de ani- , Emmanuel Macron a fost acuzat că a acceptat, în ultimii ani, numeroase reculuri în materie de ecologie. Doar în 2025, conform unei centralizări făcute de mai multe asociații, s-au înregistrat peste 43 de astfel de reculuri.
Guvernele care s-au succedat în ultimii ani, de la Attal la Bayrou, au multiplicat în același timp declarațiile cu tentă autoritară, menite să atragă un electorat mai în vârstă, folosindu-i adesea pe tineri drept țapi ispășitori. Ne amintim, de pildă, de declarația actualului secretar general al partidului Renaissance, care era atunci prim-ministru, adresată celor mai tineri, la sfârșitul lui 2024: „Spargi, repari. Murdărești, cureți. Sfidezi autoritatea, înveți să o respecți.” Același politician a încercat să înăsprească legislația privind justiția juvenilă, dar textul propus a fost parțial respins de Consiliul Constituțional.
Copilăria, niciodată o prioritate
Atunci când e vorba de a-i sprijini pe copii și pe minori - nu de a-i stigmatiza sau disciplina -, această cauză nu a fost niciodată ridicată la rang de prioritate. Din 2017 încoace, Franța nu a avut niciodată un minister dedicat copilăriei - doar un secretariat de stat între 2019 și 2022. Miniștrii care au avut în subordine acest portofoliu au fost schimbați mai des decât ceilalți, ceea ce nu a permis stabilitate sau continuitate. Și aceasta în condițiile în care, de exemplu, sistemul de protecție a copilului traversează cea mai gravă criză de la înființare. Potrivit raportoarei unei comisii de anchetă pe această temă, situația este „dramatică”.
Numărul copiilor care trăiesc în stradă a atins cote record în timpul mandatelor lui Macron, iar sănătatea mintală a adolescenților s-a deteriorat grav, pe fondul lipsei acute de pedopsihiatri. Se mai pot menționa și prăbușirea performanțelor școlii franceze în clasamentele internaționale sau faptul că un prim-ministru ales de Macron a pălmuit public un adolescent și a refuzat să reacționeze atunci când a fost informat despre violențe grave comise asupra unor copii.
