De când președintele Jacques Chirac a abolit serviciul militar obligatoriu în urmă cu aproape treizeci de ani, în 1997, mulți oameni din Franța au cerut reintroducerea acestuia, într-o formă sau alta. Emmanuel Macron pare hotărât să urmeze această cale și a făcut anunțul joi, 27 noiembrie, în timpul unei vizite la baza militară Varces din Isère. Potrivit acestuia, deteriorarea situației internaționale și teama unui atac rus justifică reintroducerea serviciului militar, care ar fi pe bază voluntară, conform European Conservative
De la 1997 au fost încercate mai multe opțiuni, printre care un program universal de serviciu civic creat de Édouard Philippe în 2019, în timpul primului mandat al lui Emmanuel Macron, destinat tuturor tinerilor, fete și băieți, cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, pentru a le oferi o „mare experiență colectivă”. Formula nu a fost niciodată considerată foarte convingătoare, nici de clasa politică, nici de poporul francez, care, potrivit sondajelor de opinie, este de mult timp în mare parte în favoarea reinstaurării serviciului militar în forma sa anterioară – aproximativ trei sferturi din francezi, conform ultimelor sondaje.
În timpul unei vizite la un regiment de infanterie de munte, Macron a anunțat introducerea unui serviciu militar de zece luni atât pentru fete, cât și pentru băieți, pe bază voluntară, începând din vara anului 2026. Acest serviciu va fi „exclusiv militar”, spre deosebire de serviciul civic universal, și se va desfășura numai pe teritoriul național. Drept urmare, serviciul civic universal, considerat acum nepotrivit, va fi abolit.
Programul va fi introdus treptat: în primul an, va implica 3.000 de tineri, cu un obiectiv de 10.000 pe an până în 2030, apoi o ambiție de 50.000 până în 2035. Voluntarii vor primi un salariu minim de 800 de euro pe lună, precum și cazare, masă și echipament. Din angajamentul de zece luni, o lună va fi dedicată formării, iar nouă luni vor fi petrecute în unități.
El a explicat că, în cazul unei crize majore, contingentul ar putea fi extins pentru a include persoane care nu s-au oferit voluntare. Acest efort de apărare va fi finanțat prin actualizarea planului de cheltuieli pentru apărare 2026-2030, care prevede alocarea a 2 miliarde de euro suplimentare pentru serviciul național.
Generalul Vincent Desportes, fost director al Colegiului de Război, intervievat de Europe 1 în timpul călătoriei președintelui, a justificat decizia președintelui invocând ceea ce el considera a fi lipsa totală de pregătire a populației franceze pentru noua situație de securitate globală și nivelul amenințărilor cu care se confruntă țara, printre care se numără în primul rând amenințarea rusă. Provocarea constă în stabilirea unui „nou model de armată”. Potrivit ofițerului, deși armata franceză este considerată una dintre cele mai bune și mai eficiente din Europa, ea este prea mică din cauza alegerilor strategice și bugetare făcute în ultimele decenii. Dar amenințările de astăzi necesită efective mai mari.
În timpul interviului, la îndemnul unui ascultător care s-a declarat în favoarea serviciului militar cu supraveghere strictă pentru tinerii delincvenți, generalul a refuzat să considere că serviciul militar ar putea remedia toate relele care afectează societatea franceză de astăzi: delincvența, tinerii inactivi implicați în diverse tipuri de activități criminale și pierderea valorilor.
„Disciplina militară are un sens, iar acel sens este națiunea”, a insistat el. „Nu se construiește o armată recrutând doar gunoaie”, a exclamat el. Lipsa simțului sacrificiului și a atașamentului față de națiune este în mod clar provocarea cu care se confruntă această măsură, care contravine anilor de comunicare publică care prezintă armata ca pe un angajament civic sau sportiv fără consecințe, uneori chiar prezentat într-o lumină jucăușă – mai aproape de un joc video decât de frontul rusesc.
Anunțul președintelui a fost evident așteptat cu nerăbdare, după remarcile controversate făcute de șeful Statului Major, generalul Fabien Mandon, care a fost suspectat că dorește să trimită tineri francezi să moară în Ucraina într-una din ultimele sale declarații publice. Macron a asigurat că există o „dorință puternică de angajament” în rândul tinerilor francezi.
La rândul său, generalul Vincent Desportes insistă că principalul risc astăzi este acela de a avea prea mulți candidați, mai degrabă decât prea puțini. Însă grupa de vârstă 18-24 ani pare să fie cea mai puțin entuziastă în privința introducerii acestei măsuri. Le Parisien a oferit tinerilor liceeni ocazia de a-și exprima opiniile cu privire la perspectiva revenirii serviciului militar. Reacțiile sunt clare: „Să luptăm împotriva lui Putin? Nici gând, asta înseamnă moarte sigură”, exclamă unul dintre ei, în timp ce altul nu vrea să ajungă „carne de tun”.
Fără îndoială, sunt multe de făcut pentru a reconstrui sentimentul datoriei militare în rândul tinerilor francezi.
