Atacul american asupra insulei Kharg, principalul terminal de export al petrolului iranian, crește temerile privind o perturbare majoră și de durată a aprovizionării mondiale cu energie. În contextul blocării strâmtorii Ormuz de către Iran și al escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, piețele petroliere reacționează deja prin creșteri puternice ale prețurilor, iar analiștii avertizează că milioane de barili de petrol ar putea dispărea zilnic de pe piață dacă infrastructura energetică a regiunii va fi lovită, scrie Le Monde
Atacul american de vineri asupra terminalului de export al petrolului iranian alimentează temerile unei escaladări a conflictului. În așteptarea unei eventuale redeschideri a strâmtorii Ormuz, blocată de Iran, oferta de hidrocarburi se reduce de la o zi la alta.
Dacă blocarea strâmtorii Ormuz a devenit unul dintre principalele puncte de tensiune ale războiului din Orientul Mijlociu, această situație nu se aplică tuturor. Iranul continuă să își exporte petrolul prin această rută maritimă îngustă care leagă statele din Golful Arabo-Persic de piețele mondiale. În timp ce descurajează țările vecine - prin atacuri cu drone sau rachete - să își transporte producția pe acolo, Teheranul își continuă activitatea aproape normal.
De la începutul ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie, cel puțin zece petroliere au încărcat petrol în zona insulei Kharg, principalul terminal de export al țițeiului iranian, potrivit datelor companiei de analiză Kpler. „Petrolierele iraniene traversează strâmtoarea Ormuz fără dificultate, deoarece Gardienii Revoluției nu vizează aceste nave”, explică Homayoun Falakshahi, analist la Kpler.
Dar pentru cât timp? Soarta acestui mic teritoriu strategic pare mai incertă ca niciodată după loviturile americane care l-au vizat vineri, 13 martie. La fel de incertă este și evoluția conflictului, care riscă să escaladeze în cazul unor noi bombardamente asupra infrastructurii petroliere de pe Kharg. În fața acestor riscuri, piețele petroliere au deschis în creștere luni. În primele tranzacții asiatice, barilul de Brent se tranzacționa la 106 dolari (92,73 euro), după ce crescuse cu aproape 50% de la începutul războiului.
Punct nevralgic al industriei petroliere iraniene, Kharg gestionează tranzitul a 90% din barilii pe care Teheranul îi vinde în străinătate. Aceste transporturi sunt destinate aproape exclusiv Chinei. Poziția izolată a insulei, aflată la aproximativ 25 de kilometri de coastă — deoarece apele de lângă litoralul iranian sunt prea puțin adânci pentru a primi superpetroliere — o face o țintă extrem de vulnerabilă.
Bombardamentele de vineri au cruțat instalațiile petroliere. Președintele american Donald Trump a confirmat de altfel că a „ales să nu le distrugă” în acest raid aerian concentrat asupra unor ținte militare. Totuși, noi lovituri nu sunt excluse, „doar de dragul acțiunii”, a precizat locatarul Casei Albe într-un interviu telefonic acordat sâmbătă postului NBC.
Un cost intolerabil pentru statele din Golf
Sub presiune, va alege Teheranul să relaxeze blocada asupra strâmtorii Ormuz, așa cum îi cer Statele Unite? Două nave sub pavilion indian, încărcate cu gaz petrolier lichefiat, au trecut sâmbătă prin pasajul maritim îngust și și-au continuat drumul spre porturi din vestul Indiei. Totuși, în ciuda acestei excepții — negociate în urma unor intense schimburi diplomatice cu New Delhi — guvernul iranian a declarat din nou duminică că este pregătit să se apere „atât timp cât va fi necesar”.
Blocarea circulației petrolului se află în centrul strategiei iraniene. Aceasta ar putea ajunge să impună un cost economic intolerabil statelor din Golf aliate cu Statele Unite. Inclusiv lui Donald Trump, dacă prețurile la carburanți vor continua să crească vertiginos. În ultimele zile, Teheranul a părut chiar să se adreseze direct piețelor, sugerându-le să se pregătească pentru un baril de petrol care ar putea „atinge 200 de dolari”.
Pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a cerut sâmbătă mai multor state să trimită nave pentru a securiza strâmtoarea. Printre acestea se numără Franța, Japonia și Regatul Unit… dar și China, deși aceasta este indirect vizată de războiul dus împotriva Iranului, țară prietenă și unul dintre marii săi furnizori de petrol.
Într-un interviu acordat duminică publicației Financial Times, Trump a intensificat presiunea, prezicând „consecințe foarte grave pentru viitorul NATO” dacă statele Alianței ar refuza să răspundă solicitării și amenințând că își va amâna o vizită în China programată între 31 martie și 2 aprilie.
„Capacități de stocare saturate”
În așteptarea unei eventuale redeschideri a pasajului maritim, oferta de hidrocarburi se reduce de la o zi la alta. Câți barili va trebui lumea să piardă până la sfârșitul săptămânii care începe luni, 16 martie, și în cele care vor urma? Traderii și analiștii își fac calculele frenetic. În timp ce războiul a intrat deja în a treia săptămână, Irakul și-a văzut producția scăzând cu peste jumătate. Toate statele din Golf au început să reducă ritmul producției.
Potrivit firmei norvegiene Rystad Energy, în cel mai pesimist scenariu numărul barililor produși în regiune ar putea scădea cu 70% față de nivelul de dinaintea conflictului. „Capacitățile de stocare sunt saturate, infrastructurile de ocolire se apropie de limitele lor, iar conflictul nu arată niciun semn de rezolvare pe termen scurt”, rezumă Aditya Saraswat, autorul unei analize publicate vineri.
Înainte de izbucnirea ostilităților, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere tranzitau zilnic strâmtoarea. Potrivit specialiștilor în materii prime ai băncii J.P. Morgan, 12 milioane de barili pe zi ar putea dispărea până duminică, 22 martie, dacă aceasta rămâne închisă. Iar pierderile ar putea ajunge chiar la 16 milioane de barili pe zi în cazul unor perturbări pe insula Kharg.
Dacă terminalul ar fi scos din funcțiune, Iranul ar fi obligat să își reducă drastic producția. China ar fi forțată să se aprovizioneze din alte surse, ceea ce ar accentua tensiunile pe piața globală. Mai ales că Teheranul a promis represalii necruțătoare dacă Kharg va fi bombardată masiv. Acestea ar viza, a avertizat Iranul, instalațiile energetice ale statelor din regiune aliate cu Statele Unite.
Deja sâmbătă, hub-ul petrolier Fujairah, situat în Golful Oman, în Emiratele Arabe Unite, a fost vizat de un atac cu dronă care a provocat un incendiu. Acest punct de sosire al unuia dintre puținele oleoducte terestre ce permit ocolirea strâmtorii a fost nevoit să își întrerupă temporar operațiunile.
Pentru a compensa riscul unei rupturi a aprovizionării, petrol din rezervele strategice va fi „imediat” eliberat în Asia și Oceania, a anunțat duminică Agenția Internațională a Energiei (AIE). Operațiunea va continua în America și Europa la sfârșitul lunii martie, după decizia statelor membre ale AIE de a elibera 400 de milioane de barili din aceste stocuri pentru stabilizarea piețelor.
O acțiune colectivă care reprezintă un „scut binevenit”, a subliniat agenția. Chiar dacă doar reluarea tranzitului prin strâmtoare va putea „garanta revenirea la fluxuri stabile”.
