Într-o declarație susținută la dezbaterea generală din cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, ministrul de externe Serghei Lavrov a lansat atacuri dure la adresa Berlinului și a aliaților occidentali. După o întrevedere directă cu omologul său german, Lavrov a respins ferm apelurile de a opri „calea periculoasă a escaladării”, acuzând Germania că a uitat lecțiile Celui de-al Doilea Război Mondial prin sprijinirea regimului de la Kiev și prin intenția declarată de a deveni din nou principala putere militară din Europa, confom PBS
Șeful diplomației ruse a respins apelurile Germaniei de a renunța la „calea periculoasă a escaladării” împotriva acestei țări, acuzând în schimb Germania că este principalul sponsor al Ucrainei și că încearcă să devină o putere militară dominantă în Europa.
„Doresc însă să subliniez: rezultatele Celui de-al Doilea Război Mondial au stat la baza ordinii mondiale postbelice și sunt consacrate în Carta ONU. Prin ratificarea acestui document, fostele state ale Axei și-au recunoscut responsabilitatea istorică pentru nenumăratele suferințe provocate lumii de ideologia și practicile naziste. Închizând cu pudoare ochii la manifestările tot mai evidente ale nazismului ucrainean, se pun în pericol înseși fundamentele ordinii mondiale centrate pe ONU.
Minimalizând responsabilitatea Germaniei naziste pentru genocidul asupra poporului sovietic și fără a simți vreo rușine față de rolul Germaniei ca principal sponsor al regimului nazist de la Kiev, cancelarul Merz declară că Germania trebuie să devină «din nou» cea mai mare putere militară din Europa. Oare se înțelege la Berlin ce înseamnă «din nou» și unde poate duce acest lucru? Nu ați învățat nimic din deznodământul Celui de-al Doilea Război Mondial?”a întrebat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în discursul său susținut la adunarea anuală a liderilor lumii din cadrul Adunării Generale a ONU.
Lavrov s-a arătat sfidător după ce miniștrii de externe din Germania și Rusia s-au întâlnit sâmbătă în marja reuniunii, purtând ceea ce se crede a fi prima discuție directă (tête-à-tête) de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022.
„El pur și simplu și-a reiterat poziția oficială publică prin care condamna Rusia”, a declarat Lavrov. „Puteți judeca singuri dacă acest lucru se poate numi dialog sau nu.”
Întâlnirea, desfășurată la cererea ministrului german de externe, Johann Wadephul, a avut loc chiar înainte ca Lavrov să se adreseze liderilor lumii, ocazie cu care a criticat și militarizarea Japoniei. El a lăsat să se înțeleagă clar că Rusia se va opune prin veto oricărei tentative a Germaniei și Japoniei de a obține locuri permanente în Consiliul de Securitate, cel mai puternic organ al ONU. Cele două națiuni au luptat împotriva Rusiei, Marii Britanii și Statelor Unite în Cel de-al Doilea Război Mondial.
Un oficial din cadrul delegației germane a declarat că, în timpul întrevederii, Wadephul a cerut Rusiei să abandoneze „calea periculoasă a escaladării” la adresa Germaniei, a Europei și a alianței NATO. Relațiile dintre Rusia și Germania s-au deteriorat în ultimele săptămâni, în urma unei tentative de atac cu dronă luna trecută la aeroportul din Leipzig — incident atribuit de Germania Rusiei — și a măsurilor de retorsiune care au urmat.
Wadephul s-a arătat deschis către o relație mai bună, dar a subliniat că este nevoie de o dorință reală din partea conducerii Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit oficialului.
Ulterior, Lavrov a declarat într-o conferință de presă la ONU că „nimic nou nu a reieșit din acea inițiativă a ministrului german de externe”.
El a provocat Germania să numească o singură navă comercială din Marea Neagră care a fost avariată sau vizată de atacurile rusești, susținând că „nu există astfel de cazuri”. În ceea ce privește presupusul atac cu dronă de la aeroportul din Leipzig, el l-a numit „o dronă nerevendicată” pe care Germania a etichetat-o imediat ca fiind rusească.
Lavrov a denunțat Occidentul în discursul său și în conferința de presă, afirmând că acesta „aspiră să provoace o înfrângere strategică Rusiei — însă aceste aspirații vor face ca instigatorii la război să ajungă într-un impas strategic”.
El a amintit de aniversarea de anul trecut a 80 de ani de la victoria Aliaților „asupra nazismului german și militarismului japonez” în Cel de-al Doilea Război Mondial și a criticat din nou ideea ca Germania sau Japonia să obțină un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite au susținut de mult timp locuri permanente pentru aceste țări, precum și pentru India.
Mikanagi Tomohiro, adjunctul ambasadorului Japoniei la ONU, i-a răspuns lui Lavrov la finalul ședinței Adunării, subliniind că țara sa este iubitoare de pace și că „libertatea, democrația și drepturile fundamentale ale omului rămân fundamente de neclintit ale fiecărei decizii și acțiuni a Japoniei”.
În atacurile sale la adresa Occidentului, Lavrov a susținut de asemenea că „SUA au distrus sistemul de securitate european și au creat un regim rusofob la Kiev”.
Rusia crede că un acord privind încetarea războiului din Ucraina a fost atins la întâlnirea din august 2025 din Alaska dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin, a spus Lavrov, „și rămânem gata să revenim la el”.
„O ordine mondială mai dreaptă și multipolară se naște chiar sub ochii noștri”, a declarat Lavrov, a cărui țară face parte din grupul BRICS al națiunilor în curs de dezvoltare majore și din alte organizații pe care le descrie ca fiind mai vizionare și mai constructive.
Rusia subliniază că rămâne un actor global puternic
Moscova a încercat în mod repetat să evidențieze că își menține o poziție puternică pe scena globală, în ciuda războiului de 4 ani și jumătate din Ucraina și a izolării sale de Occident.
Scriind pe canalul său personal de Telegram, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, a declarat că „zeci de diplomați” au venit să se întâlnească cu Lavrov pentru „a-i strânge mâna și a mulțumi Rusiei”.
O majoritate copleșitoare a statelor membre ale Adunării Generale a condamnat în mod repetat invazia Rusiei în Ucraina, așa cum a remarcat și Wadephul în propriul discurs susținut sâmbătă.
„Războiul Rusiei vizează viețile a milioane de oameni nevinovați, existența statului și culturii ucrainene și ordinea de pace europeană”, a spus el, îndemnând Rusia să negocieze pentru oprirea luptelor.
Discursul lui Lavrov vine pe fondul intensificării războiului aerian. Cu pozițiile de pe linia frontului în mare parte neschimbate față de anul trecut, Rusia a lovit Ucraina cu rachete de croazieră și balistice, bombe ghidate puternice și drone de atac în ultimele luni, în timp ce dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au vizat rafinării de petrol și afaceri rusești.
Oficialii ucraineni au declarat că atacurile rusești au ucis sâmbătă patru persoane, în timp ce autoritățile ruse au afirmat că un atac ucrainean cu dronă a ucis trei persoane.
De când Rusia a lansat războiul — pe care Moscova îl descrie ca o „operațiune militară specială” menită să garanteze securitatea Rusiei și drepturile vorbitorilor de limbă rusă — analiștii occidentali estimează că peste 500.000 de soldați ruși au fost uciși. Ucraina a înregistrat peste 500.000 de pierderi militare, inclusiv până la 140.000 de morți. Niciuna dintre țări nu își divulgă bilanțul propriilor pierderi.
Războiul din Ucraina are repercusiuni globale
Războiul a avut consecințe globale asupra transporturilor de combustibil, îngrășăminte și cereale — precum și asupra geopoliticii, adâncind faliile dintre Rusia și Occident.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a folosit de discursul său de miercuri din Adunare pentru a face presiuni asupra altor țări să continue strangularea veniturilor Rusiei și să îi blocheze eforturile de război, reluând acel mesaj și pe rețelele sociale sâmbătă dimineață.
„Este esențial ca partenerii noștri să nu uite: Rusia escaladează în fiecare zi”, a scris el, adăugând că „lumea trebuie să aleagă răspunsuri mai ferme pentru a împiedica extinderea războiului”.
Liderii legislativi din SUA au adoptat o lege dură privind sancțiunile împotriva Moscovei luna trecută. Președintele Donald Trump a promulgat legea săptămâna trecută, dar nu a pus încă în aplicare măsurile.
Întors în Ucraina, Zelenski le-a transmis jurnaliștilor vineri, prin mesaje vocale, că Washingtonul face presiuni pentru discuții tehnice tripartite care să implice delegații — dar nu și liderii de top — din SUA, Ucraina și Rusia. El a precizat că Ucraina așteaptă ca Statele Unite să propună o dată.
