La Shenzhen, un summit „istoric” Xi–Trump–Putin și teama unui nou Yalta

17 Noi 2026
La Shenzhen, un summit „istoric” Xi–Trump–Putin și teama unui nou Yalta Galerie foto (2)

În inima „Silicon Valley-ului chinezesc”, metropola Shenzhen își suspendă temporar inovațiile tehnologice și intră sub măsuri stricte de securitate pentru a găzdui summitul APEC. Punctul culminant al reuniunii îl reprezintă întâlnirea trilaterală fără precedent dintre Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin — un eveniment prezentat de Beijing drept o garanție pentru pacea mondială, dar privit cu profundă îngrijorare de europenii care se tem că marile puteri vor decide soarta Ucrainei, a Iranului și a securității globale fără ei, scrie Le Figaro

Reuniunea trilaterală îi va aduce față în față pe liderii chinez, american și rus, care vor arbitra afacerile lumii fără europeni, aceștia din urmă temându-se de o înțelegere în detrimentul lor.

Shenzhen și-a tras dronele pe dreapta pentru sosirea lui Donald Trump și a lui Vladimir Putin. Livrările de mâncare pe calea aerului, o inovație spectaculoasă a uriașei metropole din sudul Chinei, sunt suspendate pe durata summitului APEC, care se deschide pe 18 noiembrie, sub egida președintelui Xi Jinping.

„Silicon Valley-ul chinezesc”, vitrina tehnologică a celei de-a doua puteri mondiale, se află în stare de asediu pentru a-i primi pe cei douăzeci și unu de lideri din zona Asia-Pacific, regiune ce reprezintă 60% din PIB-ul global. Summitul trilateral fără precedent dintre liderul de la Casa Albă, stăpânul Kremlinului și secretarul general al Partidului Comunist Chinez va reprezenta, joi, punctul culminant al evenimentului. În joc se află soarta Iranului și a Ucrainei, precum și cursa înarmărilor nucleare.

Această întâlnire cu caracter „istoric” este dedicată „menținerii păcii mondiale”, a subliniat luni Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, confirmând organizarea acestei reuniuni dorite cu ardoare de Trump și Putin. Cei trei lideri vor avea „schimburi aprofundate de opinii” pentru a promova „stabilitatea strategică între marile puteri”, a adăugat diplomata. Anunțul întâlnirii lor alimentează spectrul unui nou „Yalta” în rândul europenilor, relegati la rangul de simpli spectatori.

Fostul sat de pescari cuibărit în delta Râului Perlelor, vizavi de Hong Kong, devenit leagănul unor campioni tehnologici precum gigantul Huawei, constructorul auto BYD sau liderul mondial al dronelor DJI, și-a făcut curățenie în tarabele dubioase din piața Huaqiangbei, placa turnantă globală a traficului cu iPhone-uri furate.

Metropola cu 20 de milioane de locuitori, simbol al „deschiderii” din era Deng Xiaoping, vrea să se prezinte în cele mai frumoase straie pentru a afirma preponderența gigantului asiatic în inima regiunii care servește drept motor al creșterii mondiale, preluând stindardul liberului schimb pentru a eclipsa mai bine politica „America pe primul loc”, devenită protecționistă.

„Este o secvență delicat de negociat. China ține la imaginea sa internațională de mare putere multilaterală, singura capabilă să patroneze o astfel de întâlnire. Însă nu se simte în largul ei să vorbească nici despre Ucraina, nici despre domeniul nuclear și vrea să se limiteze la formule de principiu.”— William Yang, expert la International Crisis Group, Taipei

Cel mai centralizator lider de la Mao încoace vrea să proiecteze imaginea unei Chine renăscute, aflate din nou în avangarda istoriei, fără a se lăsa copleșit de oaspeții săi incomozi. O adevărată provocare în fața unor președinți american și rus agitați, care visează să îngenuncheze Ucraina și să redeseneze arhitectura de securitate europeană în cadrul unei improbabile „împărțiri a lumii”.

Beijingul intenționează să controleze la maximum întrevederea pentru a o reduce la o dimensiune pur simbolică, plasându-l pe Xi în centrul fotografiei oficiale, în lipsa unor progrese substanțiale, estimează analiștii. „Summitul APEC este, în general, lipsit de substanță. China vrea doar să-și etaleze statura mondială”, tranșează un universitar din Shanghai.

Sub stindardul „prosperității comune”, cu o desfășurare impresionantă de roboți umanoizi și inteligență artificială (IA), regimul comunist orchestrează o reuniune multilaterală „cu caracteristici chinezești”. Protocolul rigid, bogat în imagini, dar meticulos „regizat”, rupe cu tradiția informală a APEC, organizație fondată în 1989, în epoca „globalizării fericite” și a căderii Zidului Berlinului.

Timpul destinat discuțiilor libere dintre lideri va fi restrâns în favoarea întâlnirilor bilaterale cu gazda Xi — un adevărat împărat retras într-o vilă de pe colinele luxuriante ale provinciei Guangdong, potrivit Financial Times, departe de locul summitului. Jurnaliștii, aleși pe sprânceană, vor fi ținuți la distanță.

Neutralitate de fațadă și calcule strategice

Camuflat într-o neutralitate de fațadă față de războiul din Ucraina, Beijingul face echilibristică între „parteneriatul fără limite” parafat cu Putin în ajunul invaziei și teama de a-și învenina și mai mult relațiile cu Europa — o piață de desfacere esențială pentru exporturile sale, într-un moment în care războiul comercial mocnește la Bruxelles.

„China nu are nici mijloacele, nici intenția de a-l face pe Putin să cedeze, dar vrea să lase lumea să creadă acest lucru. Acordă o importanță enormă imaginii sale internaționale, însă nu are nicio dorință de a se implica.”— Valérie Niquet, cercetătoare la Fundația pentru Cercetare Strategică și autoarea cărții „Cum manipulează China lumea” (Tallandier, 2026)

Cu atât mai mult cu cât continuarea războiului alimentează dependența tot mai mare a Kremlinului față de vecinul său asiatic, care apare, prin comparație, drept un pol de stabilitate, în timp ce dronele — totuși pline de componente chinezești — se abat asupra Kievului. „China nu se grăbește să pună capăt conflictului și știe că un acord i-ar agrava relațiile fragile cu Europa”, consideră Yang.

Deși Trump a promis că va aduce în discuție Ucraina, subiectul său „favorit”, Casa Albă pare să aibă așteptări limitate la Shenzhen și preferă să-și concentreze eforturile pe frontul iranian și pe cursa înarmărilor. Washingtonul cere din nou Beijingului, principalul cumpărător de țiței iranian, să facă presiuni asupra Republicii Islamice pentru a ieși din impasul din Orientul Mijlociu — un obiectiv receptat de Biroul Politic chinez, care se arată îngrijorat de repercusiunile crizei energetice asupra creșterii economice globale.

Miza nucleară este însă un teren minat, China refuzând în repetate rânduri apelurile Statelor Unite de a se alătura unor negocieri trilaterale în vederea încheierii unui nou tratat START care să limiteze numărul de focoase, ca pe vremea Războiului Rece. Trump intenționează totuși să abordeze această chestiune, considerând „proliferarea foarte periculoasă”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Olivia Wales.

Angajat într-o cursă de recuperare în marș forțat, cu Taiwanul în vizor, Beijingul subliniază că arsenalul său, în ciuda faptului că s-a dublat în câțiva ani, rămâne mult inferior: numără 620 de focoase, față de peste 5.000 în cazul rivalilor săi, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI).

Un președinte american aflat la final de mandat („rață șchioapă”)

Regimul comunist ar putea totuși să salveze aparențele pentru un președinte aflat în poziția de „lame duck” (la final de mandat, cu autoritate diminuată) în cadrul unui dejun, joi, pentru a menține pe linia de plutire fragila destindere sino-americană din ultimul an, într-un moment în care creșterea economică a Chinei gâfâie. Cu un an înaintea unui congres al Partidului crucial pentru viitorul său politic, Xi are tot interesul să ofere garanții Casei Albe pentru a prelungi un armistițiu comercial care urmează să expire pe 10 ianuarie și ar putea deschide ușa unor discuții privind riscurile nucleare generate de inteligența artificială, potrivit experților. Ar fi o modalitate de a da substanță promisiunii vagi a unui dialog sino-american pe tema acestei noi tehnologii, evocată la ultimele lor întâlniri de la Washington și Beijing.

„Vor să profite de Trump până la capăt, pentru că el este cea mai bună opțiune a lor.”— Mathieu Duchâtel, expert la Institutul Montaigne

Puterea de la Beijing păstrează drept atu suprem o eventuală invitație „surpriză” adresată lui Kim Jong-un, dorită cu ardoare de Trump. Președintele american și-a reiterat speranța unei revederi cu dictatorul nord-coreean cu ocazia deplasării sale în Asia.

Timpul presează, în condițiile în care „șoimii” își recapătă vocea la Washington pe fondul căderii lui Jensen Huang, fondatorul Nvidia — prins în mrejele unei „spioane” chineze, potrivit CIA —, și al victoriei electorale democrate, care prevestește o înăsprire a politicii față de China. „Vor să profite de Trump până la capăt, pentru că el este cea mai bună opțiune a lor”, apreciază Mathieu Duchâtel, de la Institutul Montaigne.

China a reușit să amâne la maximum o nouă vânzare de arme americane către Taiwan și se străduiește să izoleze Japonia, aflată în plină dispută cu Beijingul. La Shenzhen, Xi ar urma să o ignore ostentativ pe prim-ministra Sanae Takaichi, prezic analiștii, profitând de tăcerea Casei Albe față de acest aliat-cheie al Americii în zona Asia-Pacific.

Alte stiri din Externe

Ultima oră