România intră într-o zonă de risc real, în care criza politică nu mai este doar o luptă internă pentru putere, ci o problemă directă de securitate economică. Blocajele de la București pun sub semnul întrebării accesul la miliarde de euro din fonduri europene esențiale — atât pentru apărare, cât și pentru redresarea post-Covid. Într-un moment în care deficitul bugetar a scăpat de sub control, iar termenele-limită impuse de Uniunea Europeană se apropie rapid, instabilitatea politică riscă să coste România mult mai mult decât un simplu joc de majorități parlamentare, conform publicatiei franceze L'Express
România se adâncește într-o criză politică majoră, pe fondul unei răsturnări neașteptate a echilibrelor parlamentare. Partidul Social Democrat (PSD), principala formațiune din Parlament, a anunțat luni, 27 aprilie, că se asociază cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta. Obiectivul: răsturnarea coaliției pro-europene pe care a părăsit-o cu patru zile mai devreme. O moțiune de cenzură urmează să fie depusă în zilele următoare împotriva actualului guvern condus de liberalul Ilie Bolojan (PNL).
Pentru extrema dreaptă, criza actuală deschide o fereastră politică neașteptată. România fusese deja afectată de o instabilitate puternică în 2024, după anularea controversată a alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, pe fondul suspiciunilor de ingerință străină. Înfrânt în turul al doilea al scrutinului organizat în mai 2025, George Simion, figura centrală a naționalismului românesc și apropiat de ideologia MAGA, consideră acum că raportul de forțe se poate schimba. Pe măsură ce coaliția centristă se destramă, liderul AUR încearcă să se repoziționeze ca un pretendent credibil la putere.
Moțiunea are șanse reale, dar majoritatea este fragilă
Moțiunea de cenzură are șanse reale de a trece, însă rezultatul rămâne incert. Pentru a răsturna guvernul sunt necesare 232 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD și AUR cumulează 219 voturi. Sprijinul anunțat al grupului de extremă dreapta PACE adaugă încă 12 voturi, ducând totalul la 231 — cu unul sub pragul necesar. Deznodământul ar depinde, așadar, de câteva raliări suplimentare: unii aleși din alte formațiuni de extremă dreapta și o parte dintre cei 17 deputați ai minorităților naționale ar putea înclina balanța.
AUR domină sondajele
George Simion a declarat că partidul său este „pregătit să intre la guvernare”, deși în trecut respinsese orice alianță cu PSD în campaniile electorale. Cu aproximativ 35% din intențiile de vot, potrivit unui sondaj publicat pe 24 aprilie și citat de Politico, formațiunea naționalistă domină clasamentele, la distanță de social-democrați, creditați cu 20%. „O mare parte a establishmentului românesc își pune speranțele în el”, observa anul trecut, în L’Express, Armand Goșu, specialist al spațiului post-sovietic. De remarcat că George Simion mobilizează și referința la „România Mare”, moștenită din perioada de după 1918, devenită astăzi un simbol identitar reluat în special de curentele naționaliste.
Presiuni europene și riscuri economice
Uniunea Europeană urmărește atent evoluția situației din România. Agravarea crizei ar putea împiedica Bucureștiul să valideze la timp contracte esențiale în domeniul apărării, condiție necesară pentru accesarea celor 16,68 miliarde de euro din mecanismul SAFE al UE, al cărui termen limită este luna mai. De asemenea, este pus în pericol accesul la cele 10 miliarde de euro rămase din planul de redresare post-Covid, care trebuie utilizate până la sfârșitul lunii august.
Această fragilitate economică nu este străină de criza politică actuală. Tensiunile bugetare au fost cele care au dus, în cele din urmă, la destrămarea coaliției de guvernare, pe fondul disputelor privind măsurile de reducere a unui deficit public ce a depășit 9% din PIB în 2024 — cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a exclus numirea unui prim-ministru din partea AUR. Cu toate acestea, poziția sa este fragilizată: el a pierdut o parte din susținere după ce a acceptat solicitările PSD privind numirea conducerii Parchetului General și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în pofida opoziției ONG-urilor și a Consiliului Superior al Magistraturii.
Un lucru este clar: ruptura din interiorul coaliției guvernamentale, pe lângă riscurile pe care le generează pentru finanțările europene ale României, deschide o breșă politică majoră de care extrema dreaptă încearcă să profite.
