Decizia Iranului de a reveni brusc asupra redeschiderii Strâmtorii Hormuz scoate la lumină o fractură profundă între diplomația oficială și structurile militare dominate de Garda Revoluționară. În timp ce Teheranul transmite semnale de compromis către Washington, realitatea din teren arată că puterea efectivă aparține celor care controlează forța militară — complicând serios orice perspectivă de acord și prelungind incertitudinea într-un punct strategic vital pentru economia globală, scrie Wall Street Journal
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a deschis focul asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz, contrazicând anunțul făcut cu o zi înainte de ministrul de externe privind redeschiderea căii maritime.
Revenirea rapidă a Iranului asupra deciziei de redeschidere a Strâmtorii Hormuz a scos la iveală ruptura dintre liderii politici ai țării și linia dură militară, care și-a consolidat influența asupra guvernului de la începutul războiului.
La doar o zi după ce ministrul de externe anunțase că strâmtoarea este deschisă, Garda Revoluționară Islamică a tras asupra a cel puțin două nave comerciale din Golf, pentru prima dată în timpul armistițiului, și a transmis avertismente navigatorilor că ruta rămâne închisă, determinând navele care încercau să tranziteze să se întoarcă. Potrivit mesajului, orice navă aflată în mișcare ar urma să fie vizată.
Această demonstrație publică de diviziune indică dificultățile cu care se va confrunta președintele Donald Trump în încercarea de a obține concesii care să-i permită să încheie războiul cu o victorie clară.
Deși mediatorii afirmă că SUA și Iranul au arătat o anumită flexibilitate în negocieri, iar Trump a susținut că un acord este iminent, incidentul din strâmtoare arată că cei dispuși la compromis nu au neapărat sprijinul deplin al noii linii dure consolidate din Iran.
„Occidentul acționează de obicei ca și cum Iranul ar fi un stat cu o linie clară de comandă: negociezi cu Ministerul de Externe, ei transmit mai departe, se iau decizii. Gata”, a declarat Mohamed Amersi, expert în Iran și membru al Global Advisory Council al Wilson Center, un think tank din Washington. „Când lucrurile devin serioase, cei cu arme, drone și ambarcațiuni rapide tind să câștige disputele.”
Ultimul incident a izbucnit vineri, când ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a scris pe contul său de pe X că Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă”.
Anunțul lui Araghchi, diplomat de carieră și considerat relativ pragmatic în echipa de negociere a Iranului, a fost o încercare de a semnala disponibilitatea pentru compromis într-un moment critic al negocierilor, pe măsură ce armistițiul de două săptămâni anunțat de Trump se apropie de final, au declarat un diplomat iranian și o altă persoană familiarizată cu discuțiile. Declarația a dus la scăderea prețului petrolului și a fost rapid lăudată de Trump pe rețelele sociale.
„Declarația lui Araghchi pare mai degrabă menită să deblocheze negocierile decât să redeschidă efectiv Strâmtoarea Hormuz”, a spus Michael Singh, fost director senior pentru Orientul Mijlociu în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA. Aceasta a venit după o concesie americană - armistițiul din Liban - și indică interesul Iranului pentru un acord, a adăugat el.
Mesajul de deschidere a fost imediat contestat în Iran. În aceeași noapte, o persoană care s-a identificat drept membru al marinei Gărzii Revoluționare a transmis pe frecvențele maritime că strâmtoarea rămâne închisă și că navele au nevoie de permisiune pentru a trece, potrivit înregistrărilor realizate de echipaje din Golf și transmise publicației The Wall Street Journal.
„O vom deschide la ordinul liderului nostru, imam Khamenei, nu după tweet-urile vreunui idiot”, se arată în mesaj. Un membru al echipajului a declarat că navele au respectat avertismentul.
În același timp, agenția Tasnim, afiliată Gărzii Revoluționare, a criticat public declarația ministrului de externe, cerând Ministerului de Externe „să-și reconsidere acest tip de comunicare”.
Morteza Mahmoudi, parlamentar de linie dură, a cerut demiterea lui Araghchi, afirmând că declarația acestuia a dus la scăderea prețului petrolului și a oferit un avantaj Statelor Unite.
Sâmbătă, comandamentul militar comun al Iranului a anunțat oficial închiderea strâmtorii. UK Maritime Trade Operations a raportat că un petrolier aflat în largul Omanului a fost abordat de ambarcațiuni ale Gărzii Revoluționare care au deschis focul, fără a provoca victime. De asemenea, a fost semnalat un atac asupra unei nave container în apropierea Omanului, lovită de un proiectil necunoscut, care a avariat o parte din containere. O altă navă a raportat o explozie în apropiere.
Marina Gărzii Revoluționare a avertizat armatorii că orice tentativă de traversare fără autorizație „va primi un răspuns sever și va fi distrusă”.
Garda Revoluționară a fost nemulțumită că Araghchi nu s-a coordonat cu ea înainte de a face anunțul, a declarat un consilier de rang înalt al organizației la Teheran. Gruparea dorește, de asemenea, să se răzbune pentru pierderile suferite în război și consideră că deține avantajul militar.
„Rezistența liniei dure împotriva unui acord cu SUA a devenit mai vocală, ceea ce reprezintă o provocare politică majoră”, a spus Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute.
Ali Vaez, directorul proiectului Iran din cadrul International Crisis Group, a afirmat că reacția reflectă și contradicțiile poziției americane, după ce Trump a declarat că blocada va continua în ciuda gestului Iranului.
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz amintește de un episod anterior din război, când președintele iranian Masoud Pezeshkian și-a cerut scuze pentru atacurile asupra vecinilor din Golf și a promis reducerea acestora, fiind imediat contrazis public de facțiunea dură, iar atacurile au continuat.
Conducerea Iranului și structurile sale militare au demonstrat capacitatea de a reacționa rapid la evoluțiile de pe câmpul de luptă și la declarațiile liderilor americani. Totuși, în anumite momente, au întâmpinat dificultăți în menținerea unui flux coerent de comunicare, mai ales după atacurile care au afectat lanțul de comandă, inclusiv eliminarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit unor surse familiarizate cu situația.
Succesorul acestuia, fiul său Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut în public de la numirea sa, la începutul lunii martie. Comandanții militari operează într-un sistem descentralizat, cunoscut sub numele de „apărare în mozaic”, care le oferă o autonomie considerabilă.
Potrivit analiștilor, moartea lui Khamenei a slăbit coeziunea sistemului.
„Pentru că arbitrul principal a dispărut, a început lupta între diferitele facțiuni”, a declarat Saeid Golkar, expert în serviciile de securitate iraniene la Universitatea din Tennessee.
