Ideologia woke atacă științele umane

03 Sep 2022
Ideologia woke atacă științele umane

A cenzura preventiv știința în numele moralismului progresist nu este doar idiot, imoral și periculos: este și a te plasa pe terenul lizenismului, numit astfel după Trofim Lîsenko, o pseudoștiința stalinistă, scrie Contrepoints.

Într-un tweet postat vinerea trecută, celebrul om de știință de la Harvard, Steven Pinker, se sufocă de indignare din cauza editorialului din august al revistei Nature Human Behavior, un prestigios jurnal revizuit de colegi publicat de Springer Nature Publishing:

Jurnaliști și psihologi, luați notă: Nature Human Behavior nu mai este o revistă științifică evaluată de colegi, ci un responsabil al unui crez politic. Nu voi mai arbitra, publica sau cita din revistă (de unde știu dacă articolele au fost verificate pentru adevăr și nu corectitudine politică?) scrie Steven Pinker pe Twitter

În discuție, noua linie a publicației s-a centrat pe comportamentul uman, care acum subordonează știința imperativelor ideologice progresiste woke ale momentului. Textul lui Stavroula Kousta începe prost, repetând un scenariu prea cunoscut într-o lume a cercetării americane afectată de puritanismul woke:

"Deși libertatea academică este fundamentală, nu este nelimitată"

Urmează o listă de recomandări etice care vizează „protecția” grupurilor care, deși nu participă în mod direct la cercetare, ar putea fi prejudiciate de producția științifică a revistei de îndată ce propunerile de publicare par discriminatorii, rasiste, sexiste sau homofobe sau ar putea părea să justifice încălcarea drepturilor unor grupuri specifice. Pur și simplu din cauza caracteristicilor lor sociale, articolele ar fi pur și simplu casate sau chiar nepublicate. Știința, se arată în lucrare, a fost complice la „rasismul structural” de prea mult timp și asta trebuie să se schimbe.

Cenzura woke

Pentru Bo Winegard de la Quillette, obiectivul este fără echivoc. Este vorba de a cenzura, a priori si a posteriori, textele care nu sunt în concordanță cu partidul:

Deoarece este deja o practică obișnuită să se respingă lucrările false sau prost argumentate, se poate presupune că aceste noi linii directoare au fost concepute pentru a respinge orice articol considerat o amenințare pentru grupurile dezavantajate, indiferent dacă afirmațiile sale principale sunt sau nu adevărate, sau cel puțin bine susținute. În câteva propoziții, am trecut de la o declarație banală a evidentului la discreție editorială draconică și cenzurată. Editorii vor avea acum o putere fără precedent de a respinge articole bazate pe preocupări morale nebuloase și prejudicii anticipate.

Pe blogul său, biologul Jerry Coyne se îngrijorează, la rândul său, de prezumția de vinovăție care acum cântărește științele legate de comportamentul uman. Cine va judeca caracterul „jignitor” al articolelor și pe ce criterii?

„În ziua de azi, oamenii sunt atât de dornici să se jignească pe ei înșiși, încât recomandările sale riscă să se transforme într-o cenzură totală a oricărei științe care ar putea ofensa pe oricine», spune fostul profesor.

Anumite studii referitoare la genetică, ereditate și mai general la comportamentul uman readuse la biologie (ne gândim aici la sociobiologie sau la psihologia evoluționistă) și științe cognitive au stârnit adesea reacții ostile sau cel puțin sceptice în cercurile progresiste.

Pentru Steven Pinker, în ultimele decenii, cercetările în domeniu au subminat în mare măsură ideologia paginii goale (blank slate) care pentru el constituie inimaginabilul științelor sociale. Dacă nu totul este cultural, dar există o natură umană care modelează comportamentele și modelează personalitățile cel puțin la fel de mult ca cultura, atunci pentru unii oameni reapare spectrul inegalităților naturale, al rasismului sau chiar al determinismului biologic. Dacă în eseul său publicat în urmă cu două decenii pe această temă, Pinker încearcă să alunge în publicul cultivat această frică de persistența naturii umane ca domeniu legitim de cercetare științifică, știrea ne spune că nimic nu este câștigat.

Revenirea versiunii lizeniste în SUA

Cenzurarea preventivă a științei în numele moralismului progresist nu este doar o prostie, imorală și periculoasă, ci este, de asemenea, să te plasezi pe terenul lizenismului, numit după Trofim Lîsenko, „geneticianul” favorit al lui Stalin. Pretinzând că apără știința marxist-leninistă împotriva științei burgheze, Lîsenko a condamnat cercetarea sovietică la ani de stagnare și regres. Să sperăm că wokismul va dispărea mai repede decât alter ego-ul său din Moscova.

Alte stiri din Externe

Ultima oră