Franța și Germania redesenează brutal așteptările Kievului: fără bani europeni, fără drept de vot și fără aderare rapidă. În locul promisiunii unei integrări accelerate după război, marile puteri ale UE propun o formulă intermediară, mai degrabă simbolică decât reală, care expune clar limitele sprijinului european și teama statelor membre de a schimba echilibrul intern al Uniunii, scrie Financial Times
Germania și Franța au propus acordarea unor beneficii „simbolice” Ucrainei într-o fază de preaderare care exclude subvențiile agricole europene și dreptul de vot, sub nivelul așteptărilor Kievului privind o aderare accelerată după un posibil acord de pace cu Rusia.
Președintele Volodymyr Zelenskyy urmărește aderarea la UE ca unul dintre principalele câștiguri ale unui eventual acord de pace, susținând că țara sa ar putea deveni membră încă din 2027. Însă cele mai mari state membre ale Uniunii s-au opus propunerilor Comisia Europeană de a accelera procesul de aderare, considerat lent și birocratic, pentru a oferi Kievului beneficii rapide.
Propunerile germane și franceze, prezentate în documente separate consultate de Financial Times, temperează așteptările Ucrainei privind obținerea unui statut privilegiat în procesul de aderare.
Germania susține acordarea unui statut de „membru asociat”, care ar permite Kievului să participe la reuniunile ministeriale și la cele ale liderilor, dar fără drept de vot și fără „aplicarea automată” a bugetului comun al UE.
Franța descrie această formulă ca un statut de „stat integrat”, în cadrul căruia accesul la Politica Agricolă Comună și la fondurile europene — precum politica de coeziune — ar urma să fie amânat până după aderarea deplină.
Înfrângerea recentă în alegeri a premierului ungar Viktor Orbán, care blocase deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat unele speranțe de progres. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre rămân reticente, temându-se că o aderare accelerată ar destabiliza echilibrul politic al Uniunii și ar diminua valoarea statutului de membru.
Potrivit a doi oficiali de rang înalt ai Comisiei, direcția generală a acestor propuneri este „probabil” apropiată de oferta finală pe care UE o va face Ucrainei.
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Taras Kachka, a declarat că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare și că situația rămâne în evoluție.
Un alt oficial ucrainean a avertizat însă că o astfel de formulă diluată riscă să fie percepută de populația afectată de război ca un substitut slab pentru o aderare reală, chiar dacă anumite elemente ar putea fi utile. „Noi îi spunem ‘aderare din umbră’”, a precizat acesta.
Un al treilea oficial a transmis un mesaj direct către europeni: „Trebuie să înțeleagă că și ei au nevoie de Ucraina. Dacă vor securitate reală, trebuie să ofere o propunere corectă.”
Inițiativele franco-germane vin după respingerea aproape generalizată a conceptului propus de Comisie privind o „extindere inversă”, care ar fi permis Ucrainei să devină membru cu drepturi depline înainte de îndeplinirea tuturor criteriilor, urmând ca beneficiile financiare și alte avantaje să fie acordate treptat.
Diferența esențială dintre abordarea Comisiei și cea a Parisului și Berlinului privește momentul în care Ucraina ar putea fi considerată oficial stat membru și ar primi drept de vot în procesul decizional al UE.
Propunerea Germaniei subliniază că noul statut ar avea „forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate.
Documentul francez afirmă că, dincolo de simbolism, această etapă intermediară ar permite „progrese vizibile” pentru cetățenii statelor candidate.
Franța impune organizarea unui referendum pentru fiecare nou stat care aderă la UE. Unii lideri se tem că o astfel de dezbatere ar putea deveni sensibilă înaintea alegerilor prezidențiale franceze de anul viitor, mai ales în contextul presiunilor politice venite din partea dreptei radicale, care exploatează temerile fermierilor francezi.
Subvențiile agricole din cadrul Politicii Agricole Comune și fondurile regionale — care reprezintă aproximativ două treimi din bugetul UE — ar urma să fie amânate până după aderarea deplină, potrivit Parisului.
Totuși, această formă „ușoară” de integrare ar include clauza de apărare mutuală a UE, considerată un beneficiu esențial pentru Kiev, în condițiile în care aderarea la NATO nu este o opțiune pe termen scurt. Potrivit propunerii germane, această clauză ar putea deveni aplicabilă „de facto” printr-o simplă declarație politică.
În același timp, nu ar exista „aplicare automată a bugetului”, iar state precum Ucraina ar fi integrate treptat în programele de finanțare ale UE, în funcție de progresul negocierilor și de reguli tranzitorii.
Pe măsură ce avansează în procesul de aderare — care presupune reforme ample și adoptarea acquis-ului comunitar — țările candidate ar primi acces extins la programe europene, precum Erasmus+ sau parteneriate public-private în domeniul investițiilor digitale.
Atât Berlinul, cât și Parisul insistă că această formulă nu înlocuiește aderarea deplină, ci reprezintă o „scurtătură substanțială și ușor de implementat” către aceasta, cu rol de accelerator.
