Într-o postare pe platforma X, președintele francez Emmanuel Macron a marcat trecerea a aproape zece ani de la celebrul său discurs de la Sorbona din 2017, reluând teza unei „suveranități europene” consolidate. Triumfalismul mesajului său a stârnit însă un val uriaș de indignare pe rețelele de socializare, unde tonul festiv de la Élysée s-a lovit frontal de un zid de scepticism și revoltă, expunând o prăpastie tot mai adâncă între prioritățile geopolitice ale liderului francez și nemulțumirile acute ale cetățenilor de la el de acasă.
Postarea prin care președintele francez Emmanuel Macron a marcat nouă ani de la celebrul său discurs de la Sorbonne din 2017 a declanșat o furtună de reacții negative pe rețelele de socializare. Deși șeful statului francez a lăudat progresul continentului și a numit suveranitatea europeană „singura noastră salvare”, utilizatorii au taxat dur mesajul, acuzându-l de deconectare de la realitatea internă a Franței.
Discurs triumfalist la bilanțul de 9 ani
În mesajul publicat pe platforma X (fostul Twitter), Macron a trecut în revistă realizările europene comune din ultimii ani: de la gestionarea pandemiei COVID-19 și susținerea Ucrainei, până la independența energetică, relansarea industrială și investițiile în inteligența artificială. Președintele a susținut că ideea unei Europe suverane a devenit o realitate concretă și o ambiție comună, pledând pentru accelerarea acestui proces în fața competiției internaționale.
„În nouă ani, suveranitatea europeană, pe care unii o credeau imposibilă sau iluzorie, a devenit o realitate concretă și o ambiție împărtășită. Ea a devenit cea mai mare forță a noastră”, a scris președintele francez, subliniind necesitatea de a merge „și mai departe, și mai repede”.
Reacția publicului nu s-a lăsat însă așteptată, secțiunea de comentarii fiind inundată de mesaje critice la adresa priorităților Palatului Élysée.
Principala nemulțumire a internauților vizează atenția disproporționată acordată geopoliticii în defavoarea problemelor interne. Reacții precum
„Într-adevăr, vorbiți mereu despre Europa. Sau despre Ucraina. Aveți o greutate enormă să vorbiți despre Franța” sau
„Vorbiți tot timpul despre Europa... și prea puțin despre Franța”
au sintetizat frustrarea multor cetățeni care consideră că agenda prezidențială ignoră dificultățile financiare și sociale cu care se confruntă populația.
Tonul cele mai dur a vizat chiar legitimitatea discursului pro-european și stilul de conducere al șefului statului.
Unii utilizatori i-au reamintit direct atribuțiile constituționale, scriindu-i:
„Sunteți președintele Franței, nu al Europei. Terminați cu a vă crede Cezar. Poporul dumneavoastră suferă, dar pe dumneavoastră nu vă interesează. Sunteți cel mai rău președinte pe care l-am cunoscut”. Alții au mers mai departe, exprimându-și dorința pentru o schimbare politică radicală la Paris prin mesaje scurte și categorice precum „Așteptăm să plecați”.
Mulți comentatori au legat direct discursul prezidențial de problemele cotidiene din țară, denunțând creșterea sărăciei, valul de falimente din mediul de afaceri, accentuarea insecurității și degradarea nivelului de trai al pensionarilor, considerând că urgențele reale sunt strict naționale, nu europene.
Pe acest fond de nemulțumire, secțiunea de comentarii a fost inundată de atacuri la persoană, ironii mușcătoare și meme-uri, dar și de apeluri explicite la demiterea șefului statului sau la declanșarea unui „Frexit”. Mesaje de la cele extrem de scurte și dure, până la lozinci categorice precum „Așteptăm să plecați”, „Frexit și destituirea lui Macron” sau „Abia așteptăm mai 2027”, au ilustrat perfect respingerea radicală a agendei de la Élysée de către o parte din opinia publică.
Pe lângă nemulțumirile de ordin intern, comentatorii au contestat vehement însuși conceptul de suveranitate continentală, calificând Uniunea Europeană drept o construcție nedemocratică. Reacțiile extrem de virulente au vizat structura de la Bruxelles, un internaut întrebând retoric:
„Cine ar vrea o Europă de rahat condusă de tehnocrați nealeși, beți de cenzură, care lucrează în cea mai mare opacitate împotriva popoarelor, pentru interese private, al căror scop final este ruina și războiul? Nicio suveranitate, doar o mică oligarhie detestabilă”.
Dimensiunea democratică a deciziilor europene a fost intens dezbătută, mulți amintind de lipsa de consultare a cetățenilor. Observații precum „Ar trebui poate să întrebați popoarele europene înainte” sau trimiterile la trecutul politic
„Francezii au votat împotriva Europei în 2005, ni s-a impus!” - au arătat că rănile vechilor consultări populare rămân deschise.
Reacția din mediul online reflectă o falie tot mai adâncă între viziunea federalist-progresistă a liderului de la Élysée și starea de spirit a unei populații tot mai sceptice față de costurile și beneficiile proiectului european.
Vă vorbesc întotdeauna despre Europa.
Nouă ani mai târziu, ambiția noastră pentru o suveranitate europeană capabilă să ne facă mai puternici și stăpâni pe propriile alegeri a cucerit continentul.
Pe 26 septembrie 2017, la Sorbona, făceam un apel la construirea unei Europe mai suverane, mai unite și mai democratice.
De atunci, am făcut Europa să meargă înainte.
Am investit împreună în fața crizelor, pentru a proteja, a investi și a acționa. În fața Covid-19, în fața agresiunii militare ruse în Ucraina — cu un sprijin fără precedent și prin Coaliția celor voluntari — și în fața concurenței din partea Chinei sau a Statelor Unite.
Ne-am consolidat apărarea europeană. Independența noastră energetică. Am relansat industria noastră și locurile de muncă. Am accelerat în domeniul spațial. Ne-am protejat tehnologiile și interesele. Și purtăm o ambiție europeană pentru inteligența artificială și tehnologiile de mâine.
Da, în nouă ani, suveranitatea europeană pe care unii o credeau imposibilă sau iluzorie a devenit o realitate concretă și o ambiție împărtășită.
A devenit cea mai mare forță a noastră. Astăzi este mai necesară ca niciodată. Singura noastră salvare.
Trebuie, într-adevăr, să mergem mereu mai departe și mai repede. Să fim la înălțimea bulversărilor tehnologice, economice și geopolitice. Să facem din Europa o putere care alege pentru ea însăși, inovează, protejează și își stăpânește destinul.
Drumul parcurs este imens. Cel care a rămas de parcurs este la fel de mare.
Putem fi mândri și nu vom ceda nimic.
Je vous parle toujours d’Europe.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 26, 2026
Neuf ans après, notre ambition pour une souveraineté européenne capable de nous rendre plus forts et maîtres de nos choix a gagné le continent.
Le 26 septembre 2017 à la Sorbonne, j’appelais à construire une Europe plus souveraine, plus… pic.twitter.com/e7lkm96AVA
