Europa se află în pragul unei schimbări majore de doctrină geopolitică. Conform publicației Financial Times, liderii europeni sunt gata să ocolească intermedierea Washingtonului și să deschidă canale directe de dialog cu Vladimir Putin, având deja pe masă două scenarii dure pentru încheierea conflictului: înghețarea frontului în schimbul neaderării Ucrainei la NATO sau cedarea Donbasului în paralel cu integrarea Kievului în Alianță. În timp ce Donald Trump propune propriul format de negociere la nivel înalt alături de liderii de la Moscova și Beijing, reluarea tranzitului de gaze și acceptarea temporară a pierderilor teritoriale par să devină noi repere ale unei păci pragmatice.
Cea mai recentă criză din relațiile dintre SUA și Ucraina are ecouri puternice din cele mai întunecate zile ale anului 2025. Infama confruntare televizată din Biroul Oval dintre JD Vance, Donald Trump și Volodimir Zelenski a cristalizat temerile că America s-ar afla acum de partea Rusiei. Aceste îngrijorări au reizbucnit odată cu summitul Trump-Putin din Alaska.
Liderii europeni au răspuns la aceste crize anterioare printr-o tactică hotărâtă de a-i „șopti la ureche” lui Trump (Trump-whispering). L-au îmbrățișat pe Zelenski și l-au instruit cum să pară recunoscător și conciliant în relațiile cu președintele SUA. Totodată, l-au copleșit pe Trump cu apeluri telefonice și flăcutări, într-un efort de a mai îndulci tonul aspru al politicii americane.
De această dată, lucrurile arată diferit. Zelenski este mult mai puțin reținut în declarațiile sale despre Trump. El a acuzat direct SUA că restricționează serviciile de satelit în Ucraina și a sugerat că Trump este atras de autocrați. De asemenea, ucrainenii au sfidat cererea SUA de a opri atacurile asupra facilităților energetice rusești. În acest weekend au avut loc unele dintre cele mai mari lovituri de până acum asupra facilităților petroliere din Sankt Petersburg.
Declarațiile directe ale lui Zelenski pot fi motivate, în mare parte, de furie și exasperare. Însă în spatele acestei schimbări de ton există probabil și un calcul politic. În condițiile în care Trump scade în sondaje, iar republicanii pare că se îndreaptă spre o înfrângere la alegerile parlamentare parțiale (midterms), ar putea merita să se adreseze direct americanilor, trecând peste președinte și apropiații săi. În campania electorală, chiar și unii candidați republicani au pus la îndoială planul lui Trump de a cumpăra motorină rusească. Sondajele sugerează că americanii nu împărtășesc admirația lui Trump pentru Vladimir Putin.
De asemenea, are loc o schimbare importantă în abordarea Europei față de Rusia. În capitalele europene există un consens tot mai mare că liderii continentului nu mai pot tolera o situație în care doar americanii discută cu Putin. Canalele de comunicare cu rușii sunt deja deschise, iar o convorbire telefonică între liderii europeni și Putin ar putea avea loc curând.
Această schimbare de abordare reflectă convingerea că încercarea de a-i „șopti la ureche” lui Trump devine tot mai ineficientă — în special având în vedere preocuparea președintelui pentru alegerile parțiale și furia lui față de ceea ce el consideră a fi eșecul Europei de a-l ajuta în privința Iranului. Europenii se tem, de asemenea, că politica SUA este motivată în principal de dorința de a încheia afaceri cu Rusia, mai degrabă decât de o viziune coerentă de securitate.
Propria abordare a Europei se bazează în prezent pe doi piloni — sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Ambele politici sunt considerate cruciale, mai ales pe măsură ce sprijinul SUA pentru Ucraina slăbește. Însă implicarea directă a Europei în eforturile de pace este văzută tot mai mult ca o necesitate — mai ales că banii europeni sunt cei care mențin Ucraina pe linia de plutire, după sistarea ajutorului financiar american.
Europenii par încrezători că Putin va fi dispus să discute. Însă liderul rus pare să avanseze ideea unui summit în trei între el, Trump și Xi Jinping al Chinei. Un astfel de summit ar fi pe placul pretențiilor de mare putere ale Rusiei — și ar ține Ucraina și pe cei mai importanți susținători ai săi în afara camerei de negocieri.
Reticența Rusiei de a discuta cu europenii ar putea crește din cauza tipului de propuneri care ar putea fi puse pe masă. Dacă și când vor avea loc discuțiile europene cu Putin, liderului rus i se vor prezenta probabil două căi posibile către pace. Prima este înghețarea conflictului pe actuala linie de control — primind în schimb garanția că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. A doua opțiune ar fi ca Ucraina să cedeze Rusiei restul Donbasului — dar apoi să adere la NATO.
Ambele opțiuni ar fi considerate o trădare de către unii din Ucraina. Totuși, dată fiind dorința puternică de pace din țara sa, Zelenski ar putea fi capabil să susțină oricare dintre aceste idei. Europenii sunt mult mai puțin încrezători că Putin este pregătit să o accepte pe vreuna dintre ele. Cu toate acestea, ei consideră că este important să înceapă să discute direct cu rușii.
Pe lângă reevaluarea diplomatică, există și o determinare tot mai mare a europenilor de a deveni mai puțin dependenți de America pentru capacități cruciale — în special acoperirea prin satelit oferită de Starshield și Starlink. Două companii finlandeze — Nokia și Iceye — au anunțat luna aceasta un parteneriat pentru a dezvolta rețele de comunicații prin satelit în scopuri militare și civile. Dar primele lansări sunt așteptate abia în 2028 — deci acest lucru nu poate rezolva problemele imediate ale Ucrainei.
Pentru moment, guvernul Zelenski rămâne foarte dependent de capacitățile de satelit ale SUA, atât pentru a se apăra împotriva atacurilor, cât și pentru a furniza informații pentru operațiunile ofensive. De altfel, ucrainenii nu și-au pierdut speranța că pot convinge SUA să extindă asistența prin satelit, permițându-le să lovească siturile de lansare a rachetelor din adâncimea teritoriului rus.
Faptul că Ucraina este încă atât de dependentă de capacitățile americane ar putea sugera că este în interesul lui Zelenski să continue să fie cât mai lingușitor cu Trump și Elon Musk — în speranța că aceștia vor ceda și vor oferi Kievului ajutorul de care are nevoie.
În schimb, liderul ucrainean a mers în direcția opusă. El a discutat chiar posibilitatea ca SUA să treacă direct de partea Rusiei împotriva Ucrainei. „A trecut complet de partea radicală” (He's gone full Carney), este verdictul unui oficial european de rang înalt.
Aceasta este cu siguranță o strategie riscantă. Însă Trump nu le-a lăsat ucrainenilor prea multe opțiuni mai bune.
