Scenele de violență și jafuri care au zguduit recent orașele din Franța au reaprins dezbaterile aprinse privind controlul frontierelor la nivelul Uniunii Europene. În timp ce lideri precum prim-ministrul ungar Péter Magyar și cel polonez Donald Tusk leagă revoltele din Hexagon de politicile migratorii, președintele Emmanuel Macron apără Pactul european privind azilul și avertizează împotriva deciziilor naționale individuale care ar putea slăbi coeziunea blocului comunitar, scrie Le Figaro
Mai mulți decidenți politicii, printre care și prim-ministrul ungar Péter Magyar, fac o legătură între scenele de revoltă din Franța și controlul frontierelor.
Viktor Orban nu mai este prezent pentru a semăna zâzanie printre cei Douăzeci și Șapte. Totuși, succesorul său, Péter Magyar — ales triumfal în Ungaria în luna aprilie și care și-a cucerit inițial omologii europeni —, nu ezită nici el să spună lucrurilor pe nume. După scenele de revoltă și jafuri înregistrate sâmbătă în marja manifestațiilor din Franța, acesta a abordat direct subiectul sensibil.
„Când vezi această distrugere fără sens și această violență nejustificată, motivul pentru care Ungaria adoptă cea mai dură poziție posibilă privind imigrația devine, probabil, clar pentru toată lumea”, a scris prim-ministrul duminică pe rețelele de socializare, ilustrându-și mesajul cu un videoclip cu clădiri în flăcări.
O retorică similară cu cea a lui Donald Trump și JD Vance. „Închideți-vă granițele și reluați controlul înainte să fie prea târziu!”, a insistat președintele american pe platforma Truth Social.
Tensiuni în cadrul UE
Aceste declarații alimentează tensiuni deja aprinse pe tema imigrației în cadrul Uniunii Europene, existente încă de la criza din Ceuta de în această vară. Fără a numi direct Franța, polonezul Donald Tusk a pus și el gaz pe foc.
„Polonia nu va repeta greșelile altor țări europene și nici nu va plăti pentru ele”, a afirmat el pe rețeaua X.
Această ieșire a fost considerată deplasată la Paris, venind din partea unui fost președinte al Consiliului European care cere neîncetat solidaritate europeană când vine vorba de apărarea flancului estic în fața Rusiei.
Aceste schimburi dure de replici prelungesc o dezbatere deja aprinsă între cei Douăzeci și Șapte, desfășurată vineri la Consiliul European de la Bruxelles. Danemarca, Italia și Polonia au pledat pentru înspăimântarea și durificarea considerabilă a tonului în concluziile summitului — pregătite în prealabil de diplomați — pe tema imigrației.
După valul de peste 70.000 de migranți marocani sosiți în enclava spaniolă Ceuta la sfârșitul lunii iulie (dintre care marea majoritate s-a întors după 48 de ore), liderii acestor țări au pus la îndoială responsabilitatea socialistului spaniol Pedro Sanchez, acuzat de laxitate în privința migrației după ce a legalizat 500.000 de imigranți ilegali.
Poziția Danemarcei și dezbaterile cu ușile închise
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a cerut printr-un amendament la textul concluziilor un mecanism de „coordonare a măsurilor naționale susceptibile să aibă repercusiuni asupra altor state membre”, pentru a evita „crearea unui efect de atracție pentru imigrația ilegală”. Aceste dispoziții, considerate contrare suveranității naționale, au fost respinse de majoritatea participanților.
Textul propus de Danemarca nu se oprea însă aici. Se afirma că imigrația „reprezintă o provocare pentru coeziunea societăților noastre” și „afectează negativ rata criminalității”.
În cadrul dezbaterilor cu ușile închise, Mette Frederiksen a mers până la a le mărturisi omologilor săi că nu se simte în siguranță în anumite cartiere din Paris, provocând o discuție contondentă cu Emmanuel Macron. La Consiliul European anterior din iunie, șefa guvernului danez ar fi menționat, potrivit unor diplomați, conceptul de „remigrație” (repatrierea imigranților stabiliți legal), idee revendicată de partidul AfD din Germania. Surse daneze susțin însă că a fost vorba despre o neînțelegere, remigrația nefiind pe agenda guvernului de la Copenhaga.
Scădere de 56% a sosirilor ilegale în ultimii doi ani
La finalul summitului de la Bruxelles de vineri seară, Emmanuel Macron a denunțat o „dezbatere greșită pe fondul unor rezultate bune”. Cu cifrele în mână și cu graficul printat la purtător, el a lăudat efectele Pactului privind azilul și migrația — negociat cu greu timp de zece ani și intrat în vigoare în luna iunie —, care oferă Uniunii Europene un răspuns comun:
„Când politizăm această dezbatere la masă, dezbinăm”, a deplâns el. „Iar când dezbinăm și revenim la soluții naționale, devenim ineficienți.”
Polonia și Ungaria continuă să denunțe acest pact și își susțin politicile naționale. Varsovia refuză ferm să analizeze cererile de azil — o soluție pe care și alte țări cer să o poată aplica în cazul unui aflux masiv necontrolat, cum a fost cel din Ceuta. Comisia Europeană s-a angajat să propună un proiect de lege în acest sens până la sfârșitul anului.
Un tandem neașteptat
Un tandem neobișnuit format din social-democrata daneză Mette Frederiksen și naționalista italiană Giorgia Meloni face front comun de trei ani pentru a aduce imigrația în prim-planul discuțiilor Consiliului European. Mic dejunurile pe care le organizează împreună cu omologul lor olandez înaintea fiecărui summit de la Bruxelles reunesc acum aproximativ douăzeci de șefi de stat sau de guvern, precum și pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
„Unii lideri europeni țin să le arate cetățenilor lor că se ocupă de acest subiect și că le înțeleg îngrijorările”, subliniază un diplomat european.
Înainte de vară, regulamentul privind returnările a fost adoptat într-un „timp record”. Cincisprezece țări — printre care Danemarca, Austria, Germania, Țările de Jos și Grecia — lucrează în prezent la proiecte privind construirea de „centre de returnare” în țări terțe (cum ar fi Rwanda sau Uganda) pentru a expulza acolo solicitanții de azil cărora le-a fost respinsă cererea.
La rândul său, Giorgia Meloni ar avea dificultăți în a critica politica guvernului francez în fața violențelor urbane: și ea s-a confruntat în acest weekend cu scene de jafuri în marja manifestațiilor din mai multe orașe italiene, inclusiv la Milano.
