Pe fondul intensificării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina și al disputelor dintre liderii europeni privind cine ar trebui să poarte dialogul cu Moscova, premierul estonian Kristen Michal intervine în dezbatere. Acesta susține că Uniunea Europeană are deja reprezentanți legitimi – pe președintele Consiliului European, António Costa, și pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas –, respingând ideea desemnării unui nou emisar și avertizând că Europa trebuie să fie reprezentată de lideri în care are încredere, nu de cei pe placul Kremlinului, scrie Politico
Estonia a solicitat ca președintele Consiliului European, António Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, să reprezinte Europa în negocierile dintre Rusia și Ucraina, în contextul în care liderii europeni încearcă să stabilească cine ar trebui să ia parte la discuții.
„Europa și-a ales deja reprezentanții: președintele Consiliului, António Costa, și [Înaltul Reprezentant] Kaja Kallas. Ambii răspund în mod clar în fața țărilor UE”, a declarat premierul estonian Kristen Michal pentru POLITICO.
Subiectul urmează să fie abordat vineri, în cadrul unui summit informal al Consiliului European la Dublin, la inițiativa premierului italian Giorgia Meloni. Aceasta i-a transmis lui Costa, într-o scrisoare, că abordarea Europei a fost „haotică” și riscă să prelungească războiul. Ulterior, Costa a fost de acord să acorde prioritate acestui subiect la discuțiile din Irlanda.
Michal a precizat că mandatul lui Costa și al lui Kallas „vine direct din partea Consiliului”, ceea ce înseamnă că „nu este nevoie să se convină mai întâi asupra unui plan ad-hoc între statele membre”.
Întrebarea legată de cine ar trebui să vorbească în numele Europei a devenit tot mai presantă, pe măsură ce eforturile conduse de SUA pentru a media încheierea războiului iau amploare. Discuțiile trilaterale din această săptămână de la Abu Dhabi au reunit reprezentanți ai Rusiei, SUA și Ucrainei, în timp ce UE a fost reprezentată de înalți funcționari publici în cadrul unei reuniuni separate, mai ample.
Luna trecută, liderii Finlandei și Norvegiei au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin, într-un rar contact direct între Europa și Kremlin.
Însă, ca un semn al divergențelor dintre lideri cu privire la cine ar trebui să conducă eforturile de negociere ale Europei, acea conversație a atras critici dure din partea premierului danez Mette Frederiksen, care s-a declarat „sceptică” față de inițiativă. „Cred că ar trebui să menținem Europa unită, în loc să acționăm pe cont propriu”, a spus ea.
Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și unul dintre principalii negociatori ai SUA în relația cu Rusia și Ucraina, a afirmat săptămâna aceasta că, „dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât includerea europenilor în negocieri de către ruși”.
„Ghinion”
Nu se așteaptă ca summitul de la Dublin să ducă la o decizie oficială privind desemnarea unui emisar, potrivit unui înalt oficial al UE căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta planul reuniunii, ci mai degrabă la o „înțelegere” între lideri cu privire la cine ar trebui să transmită poziția Europei către Kremlin, urmând ca alegerea propriu-zisă să fie făcută ulterior.
Potrivit legislației UE, blocul comunitar este reprezentat pe scena mondială de președintele Consiliului European — în prezent, António Costa. „Interesele Uniunii Europene trebuie reprezentate de instituțiile sale, în conformitate cu Tratatele”, a scris el ca răspuns la scrisoarea lui Meloni, părând să sugereze că este pregătit să își asume acest rol.
În luna iunie, șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, a contactat de două ori oficiali de la Moscova pentru a stabili un canal de comunicare, fapt ce a stârnit furia unor lideri, potrivit informațiilor publicate la acel moment de POLITICO.
Kallas are, de asemenea, atribuții în domeniul politicii externe, în calitate de Înalt Reprezentant al UE. Totuși, criticii săi au susținut de mult timp că fostul premier estonian are o poziție mult prea intransigentă față de Rusia și nu ar putea negocia cu bună-credință cu Moscova.
„Nu este nevoie să numim pe nimeni altcineva. Dacă rușilor nu le convine, ghinion”, a declarat Michal. „Ar trebui să fim reprezentați de cei în care avem încredere și care răspund în fața UE, nu de cei care îi sunt pe plac lui Putin.”
Nu toată lumea este însă de acord ca instituțiile UE să preia un rol principal în negocieri. Marine Le Pen, candidata extremei drepte aflată în fruntea sondajelor pentru alegerile prezidențiale din Franța, dorește să reducă drastic rolul diplomatic al Bruxelles-ului.
Fabrice Leggeri, europarlamentar din partea partidului RN al lui Le Pen, a insistat că Costa și Kallas nu pot vorbi în numele Franței.
„Uniunea Europeană nu are competențe diplomatice”, a declarat el pentru POLITICO. „Ar trebui să păstrăm aceste chestiuni la nivelul națiunilor noastre... Cu greu îmi pot imagina că ne-am aștepta ca UE, adică Costa sau Kallas, să vorbească în numele Franței.”
