Directorul Național al Informațiilor din SUA, Tulsi Gabbard, a publicat luni o serie de documente descrise drept „nemai-văzute anterior”, care ar indica existența unei operațiuni coordonate în interiorul Comunității americane de Informații (Intelligence Community), menită să construiască o narațiune falsă folosită de Congres pentru declanșarea procedurii de impeachment împotriva președintelui Donald Trump în 2019. Cazul este legat de convorbirea telefonică dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, care a declanșat una dintre cele mai controversate anchete politice din mandatul său.
Potrivit unui comunicat al Oficiului Directorului Național al Informațiilor (Office of the Director of National Intelligence), fostul Inspector General al Comunității de Informații, Michael Atkinson, ar fi ocolit procedurile standard de verificare și s-ar fi bazat pe martori cu prejudecăți politice pentru a transforma o plângere a unui așa-numit „whistleblower” (denunțător) într-un dosar de „urgent concern”, transmis rapid către Congres și FBI.
Principalele acuzații și concluzii din documente
Lipsa probelor directe
Atât whistleblower-ul (denunțătorul), cât și martorul principal, nu ar fi avut cunoștință directă despre convorbirea telefonică din iulie 2019 dintre președintele Donald Trump și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky. Ambii ar fi recunoscut că interpretările privind existența unui presupus „quid pro quo” au apărut ulterior, pe baza unor „lecturi indirecte” ale contextului.
Martorul principal și legături cu investigațiile anterioare
Potrivit documentelor, martorul2 (Witness 2) ar fi fost coautor al raportului de informații din ianuarie 2017 (ICA), care a susținut teoria ingerinței ruse în alegerile din 2016, document ulterior contestat pentru presupuse erori și manipulări. Același martor ar fi colaborat anterior cu fostul agent FBI Peter Strzok, cunoscut pentru poziții anti-Trump.
Nerespectarea procedurilor interne
Inspectorul General Michael Atkinson ar fi intervievat doar patru persoane: whistleblower-ul (denunțătorul), un apropiat al acestuia și doi martori fără cunoștințe directe despre convorbirea telefonică analizată. De asemenea, ar fi ignorat recomandări ale Departamentului de Justiție privind necesitatea unei verificări complete înainte de transmiterea cazului către Congres.
Legături politice ale denunțătorului
Documentele susțin că denunțătorul ar fi recunoscut ulterior că a oferit informații incomplete sau incorecte despre contactele sale cu membri ai Congresului, inclusiv din echipa condusă de Adam Schiff, înainte de depunerea plângerii oficiale.
Declarația directorului DNI
Tulsi Gabbard a afirmat că documentele evidențiază o utilizare politizată a instituțiilor de informații:
„Actori din interiorul așa-numitului Deep State au fabricat o narațiune falsă folosită pentru a influența Congresul și pentru a-l înlătura pe președintele ales prin mijloace instituționale. Inspectorul General Atkinson a pus motivația politică înaintea adevărului. Expunerea acestor practici este esențială pentru transparență și pentru prevenirea abuzurilor viitoare.”
Documente și audieri clasificate
Pachetul publicat include materiale de investigație ale lui Atkinson, precum și transcrieri ale două audieri închise în fața Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților (HPSCI). Aceste documente ar fi fost clasificate timp de mai mulți ani și au fost recent declasificate la inițiativa președintelui comisiei, Rick Crawford.
Potrivit ODNI, deciziile și acțiunile unor lideri democrați din Congres, inclusiv Nancy Pelosi, s-ar fi bazat pe această narațiune considerată incompletă sau construită pe surse indirecte, ceea ce ar fi contribuit la declanșarea procedurii de impeachment din decembrie 2019.
Context politic
Publicarea acestor documente se înscrie în seria de inițiative ale administrației Trump de declasificare a materialelor legate de perioada 2017–2020, inclusiv a controverselor asociate investigației privind presupusa ingerință rusă în alegerile americane din 2016 („Russia Hoax”, în formularea criticilor săi).
