Rezultatele ultimelor alegeri regionale din Germania au adus peisajul politic de la Berlin într-un punct de cotitură. În timp ce partidul conservator CDU al cancelarului Friedrich Merz resimte efectele unui eșec electoral major, formațiunea radicală Alternativ für Deutschland (AfD) își consolidează poziția, obținând procente record la nivel național. Într-un context marcat de frustrări economice, diferențe istorice persistente între Est și Vest și viziuni divergente asupra amenințării ruse, sistemul democratic german — bazat pe consens și coaliții — se confruntă cu una dintre cele mai profunde crize din perioada postbelică, spune Jeanette Süss, cercetătoare la Comitetul de Studii privind Relațiile Franco-Germane (Cerfa) din cadrul Institutului Francez de Relații Internaționale într-un interviu in Le Figaro
După „dezastrul electoral” suferit de CDU, partidul lui Friedrich Merz, Alternativ für Deutschland se impune în peisajul politic german, analizează Jeanette Süss, cercetătoare la Institutul Francez de Relații Internaționale.
Jeanette Süss este cercetătoare la Comitetul de Studii privind Relațiile Franco-Germane (Cerfa) din cadrul Institutului Francez de Relații Internaționale.
Cum pot fi explicate ultimele rezultate electorale regionale din Germania și ascensiunea partidelor radicale?
Fiecare regiune are particularitățile ei. Die Linke nu a obținut rezultate bune în Mecklenburg-Pomerania Inferioară sau în Saxonia-Anhalt. Electoratul din Berlin este diferit. Dar se constată o apetență pentru oferte politice la ambele extreme ale eșichierului politic. De ce? Pentru a-și exprima o nemulțumire clară față de politica coaliției CDU-SPD, condusă de cancelarul Friedrich Merz.
Deși a fost vorba despre alegeri regionale, alegătorii au vrut să transmită un mesaj la nivel național. Există, de asemenea, o particularitate a votului în Germania de Est, unde sentimentul de apartenență la ordinea politică, așa cum este concepută în Vest, este mult mai slab. Aderarea la partidele tradiționale (Volksparteien), precum CDU, SPD sau Verzii, este mai puțin clară decât în fosta Germanie de Vest. O parte a electoratului are în continuare sentimentul că este lăsată deoparte, că nu este suficient reprezentată la nivel politic. Pe plan economic, procesul de recuperare a decalajelor continuă, dar rămâne o diferență între cele două Germanii. O parte a populației are senzația că guvernul nu face suficient pentru cetățenii simpli. Acest sentiment a fost accentuat de stilul și modul de guvernare ale lui Friedrich Merz.
Pot fi transpuse aceste rezultate la nivel federal?
În sondajele actuale, AfD se situează la aproximativ 30% din intențiile de vot la nivel federal. Este o medie. În regiunile fostei RDG, AfD a devenit un partid popular, primul partid. În vest, progresează, dar mai lent. Oricum ar fi, 30% din intențiile de vot reprezintă un nivel considerabil la nivel federal.
AfD susține poziții proruse. Ce spun aceste voturi despre faliile din societatea germană și despre raportarea sa la amenințarea rusă?
Această amenințare este percepută complet diferit de electoratul AfD. Rusia nu este considerată un adversar politic, ci mai degrabă un partener comercial cu care ar trebui menținute relații pragmatice. Tentativa de atentat de la Leipzig, incidentele din Marea Baltică și ingerințele nu i-au descurajat pe alegători. Este de-a dreptul uimitor. Însă relațiile dintre Germania și Rusia se înscriu într-o istorie foarte diferită în vest față de est. În programul electoral al AfD din Saxonia-Anhalt se propunea reluarea predării limbii ruse și a schimburilor școlare.
În Europa sau în Franța se vorbește despre un potențial șoc militar cu Rusia în următorii ani. Este Germania pregătită din punct de vedere social și politic pentru un astfel de scenariu?
Nu prea. Cultura germană este mai degrabă pacifistă. Aceasta nu este doar o caracteristică a populației din estul Germaniei. Pacifismul este puternic ancorat în istoria de după război, din cauza trecutului țării. Cu toate acestea, guvernul încearcă să transmită mesajul că sprijinul militar și financiar pentru Ucraina este în interesul vital al Germaniei și al întregii Europe. Contestarea acestui sprijin este mult mai puțin dezvoltată în vest decât în est.
Având în vedere rezultatele alegerilor regionale, care poate fi viitorul coaliției lui Friedrich Merz?
Multe voci s-au ridicat pentru a aduce în discuție înlocuirea cancelarului. Însă, pentru moment, nu se pune cu adevărat problema. Evident, coaliția se află într-o poziție fragilizată, în special CDU, care este sfâșiat între poziționarea sa politică de centru-dreapta și necesitatea de a lucra cu partenerul său social-democrat. Aceste tensiuni structurale vor continua, cu atât mai mult cu cât SPD revendică acum ajustări, de exemplu în privința pensiilor.
Sistemul politic german, bazat pe principiul coaliției, mai este adaptat unui peisaj politic polarizat și radicalizat?
Peisajul politic german a dovedit deja flexibilitate. A fost capabil să integreze partide noi, precum Verzii sau Die Linke. Dificultatea constă în emergența partidelor extremiste care, la fel ca LFI în Franța, spun „programul și doar programul”. Acest lucru se abate de la principiul unei democrații reprezentative și de la ideea, ancorată în Germania, de a împărți puterea în loc de a o concentra. Sistemul politic german a intrat într-un moment de criză. Trebuie urmărită acum evoluția AfD, care este încă un partid tânăr. Dacă ar încerca să se normalizeze, la fel ca RN în Franța, distanțându-se de pozițiile etno-rasiale ale ariilor sale celor mai extremiste, ar reuși poate să devină salonsfähig, adică potențial capabil să formeze o coaliție. CDU nu va avea altă opțiune decât să reflecteze la acest lucru pe termen lung, chiar dacă pozițiile AfD sunt încă incompatibile. Însă la Berlin, de exemplu, programul său este mai puțin radical decât în alte părți.
