Într-o mutare strategică ce reconfigurează geopolitica globală, Washingtonul și Moscova au deschis marți, la Abu Dhabi, prima rundă directă de negocieri dedicate noii arhitecturi de securitate europene. Sub privirile unui continent european lăsat pe plan secund, emisiarii americani și ruși încearcă să contureze bazele unui nou echilibru de putere, în timp ce Ucraina își negociază garanțiile de supraviețuire, iar Europa își vede amenințat statutul la masa marilor decizii, scrie Le Figaro
La finalul primei zile de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurate sub egida americană, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat discuțiile drept substanțiale. Europenii, pe de altă parte, trebuie să se mulțumească cu un rol secundar.
Conform proverbului, dacă nu au fost la masa negocierilor, europenii s-au aflat în meniu… La capătul unei prime zile de negocieri trilaterale între ruși și ucraineni, marți, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, mediatizate de americani, Moscova a obținut de la tutorele american ca pe agendă să fie inclusă problema unui „nou” cadru de securitate în Europa, potrivit expresiei folosite de Jared Kushner. Alături de Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump este unul dintre trimișii speciali ai președintelui american.
„Ne-a cerut în mod expres să ne dublăm eforturile pentru a încerca să găsim o soluție care, sperăm, va pune capăt războiului (și) va permite ambelor părți să se regăsească într-o poziție mult mai puternică”, a explicat Jared Kushner. Cu toate acestea, Washingtonul pare din nou să încline de partea Moscovei. „Ideea de a stabili parametri clari pentru o viitoare arhitectură de securitate înainte de a aborda rezolvarea conflictului ruso-ucrainean propriu-zis este absolut rațională”, s-a arătat încântat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Discuțiile urmează să continue miercuri.
Incapabilă să se impună pe câmpul de luptă la aproape cinci ani de la izbucnirea războiului, Rusia speră să profite de sprijinul american pentru a schimba raportul de forțe în Europa. Înaintea invaziei din 2022, Vladimir Putin denunța extinderea NATO drept una dintre „cauzele profunde” ale confruntării dintre Rusia și Occident. Voința Statelor Unite de a se dezafecta convențional de pe continentul european îi oferă Moscovei oportunitatea de a-și face auzite ambițiile. De partea europeană se exprimă indignarea. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat luni că o discuție globală privind securitatea nu va putea avea loc „decât după” aplicarea unui armistițiu pe teren.
„Sunt necesare instrumente concrete pentru a preveni orice reluare a războiului. A fost menționată, de asemenea, necesitatea unor măsuri de dezescaladare.”— Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
„Nu poate exista o reglementare durabilă în Ucraina fără a se ține cont de securitatea europeană și niciun acord privind securitatea în Europa fără europeni”, se insistă la Palatul Élysée. Continuând să sprijine efortul de război ucrainean, europenii vor să aibă un cuvânt de spus în raportul de forțe. Însă fragilitatea politică a guvernelor, precum și divergențele lor strategice, le slăbesc frontul comun. Moscova așteaptă totodată viitoarele scadențe electorale din Europa, în special din Franța, sperând în venirea la putere a unor noi echipe mai favorabile viziunilor sale.
„Eliberarea prizonierilor de război este o prioritate”
Europenii au fost totuși asociați discuțiilor de la Abu Dhabi, primele din februarie încoace între cei doi beligeranți. Consilierii pe probleme de securitate francez, britanic și german au fost prezenți în Emirate, alături de cel italian. Aceștia au fost consultați și ținuți la curent de partenerii lor ucraineni. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, discuțiile au fost constructive. „Eliberarea prizonierilor (de război) este o prioritate”, a comentat el, menționând marți seară un schimb preconizat de 1.000 până la 1.500 de persoane. Negociatorii „au abordat în detaliu conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și fundamentele care să asigure funcționarea acestora pe termen lung”, a adăugat el. „Sunt necesare instrumente concrete pentru a preveni orice reluare a războiului. A fost menționată, de asemenea, necesitatea unor măsuri de dezescaladare”, a precizat președintele.
Președintele ucrainean nu își poate permite luxul de a critica implicarea americană în negocierea păcii, în condițiile în care a fost deja etichetat de Donald Trump drept cel căruia i-ar lipsi voința de a ajunge la un acord… Această analiză nu este împărtășită de diplomații europeni, care consideră, dimpotrivă, că Rusia încearcă să câștige timp pentru a-și continua războiul. Armata rusă continuă atacurile asupra infrastructurilor critice ale Ucrainei pentru a o supune unei ierni insuportabile. De asemenea, ar viza podurile țării pentru a tăia Ucraina în două. Înaintea începerii discuțiilor, negociatorii americani păreau să fi acceptat ca linia frontului să servească drept bază pentru discuții, în locul revendicărilor rusești asupra Donbasului.
Pentru a refonda relațiile de securitate în Europa, emisarii americani au propus reluarea activității Consiliului NATO-Rusia, creat în 2002 pentru a „construi un consens” între Est și Vest într-un climat post-Război Rece. Rusia nu mai era considerată un adversar, iar scopul era discutarea mizelor de securitate precum lupta împotriva terorismului. Din 2014, odată cu anexarea Crimeei, cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia fusese suspendată, însă Consiliul NATO-Rusia nu fusese abandonat. Ultima sa reuniune a avut loc în ianuarie 2022. În cadrul Alianței se refuza sabotarea instrumentelor unui posibil dialog. Totuși, după declanșarea invaziei, NATO a estimat că nu mai poate „considera Rusia drept un partener”. Prin reactivarea acestui cadru, Washingtonul caută să stabilească relații propice propriilor interese geopolitice și economice. Pentru Moscova, restaurarea cadrului de discuție al Consiliului NATO-Rusia ar permite totodată trecerea în plan secund a chestiunii ucrainene.
