Cum rezistă cei 2000 de soldați baricadați în uzina Azovstal din Mariupol

24 Apr 2022
Cum rezistă cei 2000 de soldați baricadați în uzina Azovstal din Mariupol

Retrași de câteva zile în pasajele subterane ale acestui imens complex industrial al Mariupolului, ultimii rezistenți ucraineni i-au împins pe ruși să renunțe la asalt și să înceapă un asediu care ar putea dura, scrie Le Figaro.

Evocând ultima bătălie de la Mariupol, istoricii pot vorbi despre un Camerone sau un Alamo ucrainean. De la mijlocul lunii aprilie, ultimele forțe angajate pentru a proteja orașul-port Donbass s-au retras la uzina Azovstal, un imens complex de oțel de peste 10 km² ridicat în 1933 pe malul Mării Azov. Producător de fier și oțel, grație cuptoarelor gigantice de cocs cu care este dotată, fabrică este una dintre emblemele producției industriale din regiune. De câteva zile, a devenit înainte de toate bastionul ultimilor soldați ucraineni împotriva înaintării armatei ruse la Mariupol.

Dacă trupele Kremlinului par să fi pus mâna pe restul orașului, asediat de la începutul lunii martie, acum se confruntă cu o rezistență acerbă în jurul complexului. Atât de mult încât însuși Vladimir Putin a ordonat „anularea” asaltului asupra zonei industriale. „Trebuie să ne gândim […] la viața și sănătatea soldaților noștri și a ofițerilor noștri, nu trebuie să intrăm în aceste catacombe și să ne târăm sub pământ”, a justificat el, cerând soldaților săi „să blocheze toată această zonă pentru ca nicio muscă să nu poată trece". Sâmbătă, 23 aprilie, la sfârșitul dimineții, rușii par să fi relansat atacul la sol, potrivit lui Oleksiy Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky.

Mediu 4D extrem de prietenos cu apărătorii
Dar topografia locului complică foarte mult sarcina atacatorilor. Dacă rușii au bombardat copios situl la suprafață, folosind lovituri terestre, aeriene și navale (din Marea Azov), artileria lor nu poate face nimic împotriva spațiilor subterane întinse în care ultimii soldați ucraineni și-au găsit refugiu. „Cum să reprezentăm zona industrială? Este un oraș în interiorul unui oraș și există mai multe niveluri subterane care datează din perioada sovietică. Nu se poate bombarda de sus, trebuie să se curețe în subteran”, a subliniat Eduard Basurin, reprezentantul forțelor separatiste pro-ruse din Donețk, recunoscând că „va dura timp”.

Mai multe surse evocă mai bine de 20 de kilometri de coridoare subterane, până la 30 de metri adâncime, separate prin uși de oțel și pereți de beton armat. Nici măcar un atac nuclear nu ar distruge locul, potrivit lui Yan Gagin, un consilier rus în regiunea Donestk, citat de Telegraph.

Pentru forțele ruse, intrarea în tuneluri este „imposibilă”, a confirmat pentru AFP Alexander Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate și Strategie din Ierusalim (JISS). Ei „pot încerca să o facă, dar vor fi măcelăriți pentru că apărătorii tunelului au avantajul tactic absolut”. „Acest tip de zonă se pretează deosebit de bine pentru defensivă”, spune Joseph Henrotin, redactor-șef al revistei Defense and International Security (DSI) și cercetător la Centrul pentru Analiza și Prognoza Riscurilor Internaționale. Cercetătorul amintește că este nevoie de „12 atacatori împotriva unui apărător într-o zonă urbană”, conform doctrinei militare israeliene, si doar trei împotriva unuia în câmpie pentru a câștiga decizia.

În cazul Azovstal, mediul este chiar „cu patru dimensiuni”, deoarece trebuie luată în considerare adâncimea.

O luptă până la moarte
Acest relief face posibilă reechilibrarea forțelor. Potrivit autorităților ucrainene și ruse, aproximativ 2.000 de luptători ucraineni sunt baricadați în prezent în Azovstal. Printre aceștia se află majoritatea membrilor regimentului Azov, care și-a construit legenda recucerind Mariupol de la separatiști în 2014. Dar și ceea ce a mai rămas din brigada 36 de infanterie navală, o unitate de elită angajată încă de la începutul războiului în Bătălia de la Mariupol și o mână de „mercenari străini”, conform Kremlinului.

Aprovizionare cu alimente și muniție
Rușii au ales așadar varianta răbdării, asediind complexul pentru a-i înfometa pe ultimii supraviețuitori. Însă „există evident stocuri de muniţie şi alimente la dispoziţia apărătorilor din Mariupol”, subliniază redactorul şef al DSI. „A existat o adevărată planificare cu o reflecție asupra modului în care ar trebui poziționate stocurile”, chiar înainte de începerea războiului, notează cercetătorul. Forța experienței, fără îndoială: în 2014, când separatiștii au atacat Mariupol, locuitorii orașului se refugiaseră deja în subteranul Azovstal pentru a scăpa de bombe. „De la prima invazie, am păstrat buncărele în stare bună și am aprovizionat cu hrană și apă”, a confirmat pentru The New York Times Galina Yatsura, purtătorul de cuvânt al Metinvest, compania care deține fabrica. Ea a adăugat că subteranul poate găzdui până la 4.000 de oameni și are suficiente provizii pentru a susține un asediu de trei săptămâni.

Dar timpul pentru acest grup de rezistență se scurge. În cotidianul american, soldații baricadați în fabrica Azovstal au indicat că acum era dificil să părăsești subteranul pentru a lua provizii afară, din cauza bombardamentelor din ce în ce mai intense. În plus, „aproximativ 1.000 de civili, femei și copii” și „sute de răniți” sunt în prezent închiși în complexul siderurgic, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelensky.

Locotenent-colonelul Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, a publicat pe Twitter mărturia acestor „sute” de refugiați de „toate vârstele”, cerând ajutor țărilor occidentale.

Acest lucru nu împiedică armata rusă să folosească „toate felurile de artilerie pentru atacuri oarbe”, potrivit soldatului. Moscova „nu este descurajată de faptul că civilii s-au refugiat în fabrică”, au confirmat luni serviciile de informații ucrainene, spunând că rușii se pregătesc să folosească bombe de trei tone pentru a distruge complet uzina.

Alte stiri din Externe

Ultima oră