Escaladarea confruntării dintre Statele Unite și Iran lovește direct o Europă deja fragilizată economic și politic. Creșterea prețurilor la energie, încetinirea economiei și presiunea tot mai mare asupra bugetelor naționale transformă un șoc extern într-un risc intern major. În acest context, guvernele europene își pierd marja de manevră, iar tensiunile sociale alimentează ascensiunea forțelor populiste și contestatare.Efectele nu ocolesc nici România, unde o criză politică de coaliție ar putea destabiliza echilibrul pro-european al guvernării, într-un moment în care presiunile economice și energetice se resimt tot mai puternic. În ansamblu, Europa intră într-o fază în care vulnerabilitatea economică se transformă rapid în risc politic sistemic, cu potențial de a redesena echilibrul de putere pe întreg continentul, scrie Politico
Prețurile la energie cresc, creșterea economică încetinește, iar guvernele europene, lipsite de resurse, au puține instrumente rămase pentru a-și proteja cetățenii de efecte.
Liderii Europei se confruntă cu o nouă teamă: confruntarea lui Donald Trump cu Iranul riscă să treacă de la un șoc economic la o criză politică pentru un bloc deja fragilizat al centrului politic.
Pe fondul creșterii prețurilor la energie și al încetinirii economice, guvernele pro-UE se pregătesc pentru o criză pe care au foarte puțină putere să o oprească — și care ar putea destabiliza serios mainstreamul politic european deja slăbit.
În întreaga Europă, guvernele impopulare se confruntă cu o reacție populistă care ar putea deveni decisivă anul viitor în Franța, unde ar putea împinge partidul Adunarea Națională spre victorie, ducând dreapta radicală la Palatul Élysée și generând unde de șoc la nivel global.
„Costurile energiei se propagă în lanț către alimente, transport și locuințe, lovind cel mai dur gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat pentru POLITICO Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, care reunește sindicate din întreaga Europă și consiliază Comisia Europeană în privința politicilor economice și de muncă. „Din punct de vedere politic, acest lucru creează spațiu pentru neîncredere — nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocuri externe. Riscă să accelereze sprijinul pentru abordări mai protecționiste sau orientate spre interior.”
Franța este cel mai mare premiu. Dar nu este singurul semn că centrul politic european se prăbușește.
În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte apropiat de Kremlin, Rumen Radev, a pus pe jar guvernele din întreaga Europă. În România, o criză de coaliție ar putea în curând să îl îndepărteze de la putere pe premierul pro-UE Ilie Bolojan. În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania urmărește câștiguri la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt din septembrie, după ce a pătruns deja în zone din vestul Germaniei, departe de baza sa tradițională din est.
Războiul din Iran va fi în centrul atenției luni, când adjuncții miniștrilor de finanțe din cele 27 de guverne ale UE se vor întâlni la Atena pentru a discuta cum să atenueze impactul economic fără a împinge blocul într-o criză a datoriei, potrivit a doi diplomați europeni familiarizați cu pregătirile. Miniștrii de finanțe vor continua discuțiile săptămâna viitoare la Bruxelles, în timp ce trezoreriile încep elaborarea bugetelor naționale pentru anul viitor.
Semnale de alarmă
Când liderii europeni s-au reunit săptămâna trecută la un summit de două zile în Cipru, în timp ce oficiali economici și experți s-au întâlnit în Grecia, un fir comun a dominat discuțiile private, conversațiile informale și declarațiile publice: economia Europei este deja slabă, iar șocul iranian riscă să o transforme într-o problemă politică explozivă.
„Pe măsură ce blocarea Strâmtorii Hormuz persistă, este clar că efectele sale devin tot mai pronunțate și, după cum spun unii, se propagă în întreaga economie”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, pentru POLITICO, în marja Forumului Economic de la Delphi din Grecia. „Recomandarea noastră este să se mențină măsuri temporare și țintite, pentru a limita impactul fiscal, deoarece spațiul fiscal este deja mai limitat după Covid-19 și după prima criză energetică [declanșată de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina] din 2022.”
Confruntarea dintre Washington și Teheran continuă, după ce discuțiile recente au fost anulate în ultimul moment. Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă pentru majoritatea transportului comercial maritim, menținând prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril.
Atacurile conduse de SUA și Israel sunt cel mai recent — și cel mai acut — factor declanșator al stării de alertă economică din Europa. Dar semnalele de alarmă sună de ani de zile.
Europa riscă o „agonie lentă” dacă liderii nu întreprind reforme profunde pentru a recupera decalajul față de China și Statele Unite, avertiza în 2024 fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez sunt complet împotriva europenilor”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron vineri, la Atena, unde a purtat discuții cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis după summitul UE. „Deci, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi.”
Într-un semn al presiunilor financiare tot mai mari, ambii lideri au folosit întâlnirea pentru a cere eșalonarea rambursării planului european de redresare post-pandemie și pentru mai multă datorie comună europeană pentru finanțarea priorităților de investiții ale blocului.
Revizuirea în jos a prognozelor economice
Încetinirea economică ce afectează Europa de ani de zile se transformă într-o problemă mai urgentă: stagflație. Creșterea prețurilor cauzată de război și blocadă se suprapune peste o creștere economică slabă în întregul bloc.
Considerată inițial temporară, criza este acum văzută ca având efecte de durată și se extinde în întreaga economie, a spus Dombrovskis.
„Ne confruntăm cu stagflație — încetinire economică și inflație ridicată în același timp”, a declarat el pentru POLITICO. „Este aproape sigur că va trebui să revizuim în jos prognoza economică anuală în prognoza de primăvară din a doua jumătate a lunii mai.”
Germania și Italia — care împreună reprezintă mai mult de o treime din PIB-ul total al UE — și-au revizuit deja în jos prognozele economice recente.
La summitul de săptămâna trecută, liderii UE au analizat propunerile Comisiei Europene pentru a reduce impactul crizei energetice, inclusiv reduceri ale taxelor pe electricitate, scheme sociale pentru gospodăriile vulnerabile, reduceri de TVA, subvenții țintite pentru tehnologii verzi, investiții în rețele energetice și refacerea coordonată a stocurilor de gaze.
Dar posibilitățile sunt limitate atât pentru Bruxelles, cât și pentru guvernele naționale cu bugete fragile.
Multe state UE sunt încă împovărate de datorii mari și deficite rămase din programele de sprijin economic din perioada pandemiei. Acest lucru lasă puțin spațiu pentru intervențiile masive de tipul celor utilizate în timpul Covid sau după invazia Rusiei în Ucraina.
Dombrovskis a spus că Executivul european evită măsurile de tip „bazooka” și îndeamnă guvernele să se limiteze la intervenții „țintite și temporare” — adică doar acolo unde impactul este cel mai sever.
„Este idiot.”
Pesimismul economic redeschide și una dintre cele mai vechi fracturi ale Uniunii Europene: conflictul dintre statele nordice, mai austere, și statele din sud, care cer mai mult sprijin de la Bruxelles.
Negocierile privind bugetul UE de 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034 au devenit un câmp de luptă politic. Țările din nord vor reducerea cheltuielilor și redirecționarea fondurilor către apărare. Țările din sud cer sprijin economic. Deasupra discuțiilor planează o altă povară: din 2028, UE trebuie să înceapă rambursarea a 25 de miliarde de euro anual din datoria comună emisă pentru a face față efectelor economice ale pandemiei.
„Ne-am îndatorat în timpul Covid. Astăzi unii ne spun că trebuie să rambursăm rapid”, a declarat Macron vineri. „Este idiot.”
