Intrarea fulgerătoare a 72.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a aruncat Uniunea Europeană într-una dintre cele mai severe crize diplomatice ale ultimilor ani. Ceea ce a început ca o tensiune de frontieră s-a transformat rapid într-un război politic deschis între capitalele europene, culminând cu decizia radicală a Italiei de a bloca legăturile de transport cu Spania, conforl Politico. Dar declarațiile pompoase despre „solidaritate” și „cooperare exemplară” făcute marți la Bruxelles nu reușesc să ascundă haosul, lipsa de viziune și duplicitatea din conducerea Uniunii Europene. După ce timp de cinci zile au arătat cu degetul spre Madrid, au blocat rute de transport și au lansat acuzații grave de incapacitate, miniștrii de interne din UE au executat o piruetă politică penibilă, transformându-se peste noapte în apărători înfocați ai Spaniei. În spatele acestor schimbări radicale de poziție de la o zi la alta nu se află o strategie matură de gestionare a migrației, ci teama paralizantă a liderilor europeni că propriei lor neputințe de a securiza granițele externe le va fi decontată politic acasă.
Miniștrii de interne din UE au încercat să pună capăt celor cinci zile de acuzații reciproce aprige declanșate de sosirea a 72.000 de migranți în Ceuta, făcând front comun alături de Spania și acuzând traficanții și actorii străini că se folosesc de această criză pentru a dezbina blocul comunitar.
Această dovadă de solidaritate marchează o schimbare radicală după ce liderii UE au învinovățit public politicile de migrație ale Madridului pentru crearea unei crize despre care au avertizat că s-ar putea extinde în întreaga Europă, determinând Italia să suspende legăturile aeriene și maritime cu Spania.
În urma unei ședințe de urgență de trei ore desfășurate marți la Bruxelles, miniștrii au lăudat reacția Spaniei, au subliniat că zona de liberă circulație Schengen nu a fost niciun moment în pericol și au cerut o coordonare mai strânsă între capitale în cazul unor viitoare urgențe legate de migrație.
Reuniunea a avut loc după zile întregi de tensiuni neobișnuit de publice la adresa prim-ministrului Pedro Sánchez. Într-o scrisoare semnată de 22 de lideri din UE, guvernele au cerut măsuri mai ferme pentru oprirea sosirilor ilegale, în timp ce Italia a suspendat tranzitul aerian și maritim cu Spania de teama că migranții s-ar putea deplasa mai departe prin spațiul Schengen. Sánchez a ripostat îndemnându-și omologii să arate „înțelegere”, în loc să transforme Spania într-un țap ispășitor pentru o criză apărută la frontiera externă a UE.
Până marți, miniștrii au fost dornici să facă front comun. Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că afluxul a fost „instrumentalizat” de traficanți și călăuze, în timp ce ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a precizat că miniștrii au condamnat tentativele de a folosi imaginile cu traversările pentru a dezbina blocul comunitare.
„Diviziunile pe care le-am văzut în weekend nu au fost binevenite și au fost exploatate de țări străine”, le-a spus Nuñez jurnaliștilor. „Dar ceea ce am auzit marți dimineață m-a liniștit.”
Brunner a refuzat să facă speculații cu privire la un posibil rol al Marocului în acest aflux. Subiectul este sensibil, deoarece Spania se bazează masiv pe Rabat pentru monitorizarea plecărilor către Ceuta, iar episodul a readus în memorie evenimentele din 2021, când mii de persoane au intrat în enclavă după ce forțele marocane au slăbit controalele în timpul unei dispute diplomatice cu Madridul.
În schimb, ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, a lăudat cooperarea Marocului în aducerea sub control a celei mai recente crize și a descris reuniunea de marți drept „complet constructivă”.
El a precizat că 70.000 din cei 72.000 de oameni care au intrat în Ceuta s-au întors între timp în Maroc și a insistat că spațiul Schengen nu a fost niciun moment în pericol. Ceuta are un regim special care le impune călătorilor să prezinte documente înainte de a-și continua drumul spre Spania continentală.
De asemenea, Grande-Marlaska a numit restricțiile de transport impuse de Italia drept nejustificate și a spus că se așteaptă ca acestea să fie ridicate. El a respins sugestiile conform cărora criza ar fi făcut ca Spania să pară slabă.
„Spania a ieșit din această criză ca un partener puternic și de încredere”, a spus el. „Aceasta nu este o chestiune care ține de testosteron.”
Miniștrii au cerut, de asemenea, sisteme mai bune de alertă timpurie, o coordonare mai strânsă între capitale și o cooperare consolidată cu țările din afara UE pentru a preveni plecările.
Mai mulți oficiali au insistat pentru accelerarea demersurilor privind așa-numitele centre de returnare din afara blocului comunitar. Grecia a propus un mecanism la nivelul UE care să permită suspendarea procedurilor de azil și returnarea imediată a migranților în circumstanțe extreme, potrivit unui oficial guvernamental grec.
„Frontierele externe ale UE sunt o responsabilitate comună, iar migrația necesită un răspuns european unit”, a declarat ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, care a prezidat reuniunea.
Este de așteptat ca Comisia să analizeze măsuri suplimentare în luna septembrie, după ce va examina cauzele afluxului și dacă rețelele sociale au fost folosite pentru organizarea sau amplificarea acestuia. Consolidarea rolului agenției europene pentru frontiere, Frontex, se numără printre opțiunile aflate în discuție.
