Lumea asistă la prăbușirea ultimului mit al integrității globale: Comitetul Nobel pentru Pace. În timp ce fostul său președinte, Thorbjørn Jagland, este pus sub acuzare pentru corupție gravă în urma unor legături suspecte cu dosarul Epstein, actuala conducere de la Oslo se baricadează în spatele unei secretomanii sfidătoare. Refuzul de a publica registrele de cadouri și beneficii primite de membrii Comitetului nu este doar o chestiune de protocol, ci un semnal alarmant al unei caste care se consideră deasupra legii. Parlamentul norvegian pregătește acum o mișcare fără precedent — o lege specială pentru a forța transparența într-o instituție care, sub paravanul prestigiului, pare să fi devenit un instrument de lobby și influență pentru elitele oculte ale lumii, scrie publicatia norvegiana E24
Săptămâna aceasta, unitatea de elită a poliției norvegiene pentru combaterea criminalității economice, Økokrim, a făcut un pas istoric: punerea sub acuzare a lui Thorbjørn Jagland. Fost prim-ministru al Norvegiei, fost secretar general al Consiliului Europei și, cel mai important, fost lider al Comitetului Nobel, Jagland este acum suspectat de corupție gravă.
Anchetatorii vizează legături suspecte apărute în noile documente din dosarul Jeffrey Epstein. Se investighează dacă Jagland sau familia sa au beneficiat de cazări de lux, călătorii sau alte foloase necuvenite din partea defunctului miliardar american, în schimbul influenței politice.
În ciuda gravității situației, Comitetul Nobel refuză în continuare să partajeze listele cu cadouri primite în trecut.
Directorul Kristian Berg Harpviken a justificat această decizie invocând atât așa-numita „regulă de 50 de ani”, cât și protecția datelor cu caracter personal.
Decizia a stârnit reacții printre politicieni din Parlament.
„Este extrem de neînțelept și nu face decât să le dăuneze. Alimentează suspiciunile”, spune Per-Willy Amundsen de la Partidul Progresului. El conduce Comisia de Control și Constituție și este raportor pentru comisia pe care Parlamentul o va înființa pentru a investiga Ministerul Afacerilor Externe în urma dezvăluirilor legate de cazul Epstein.
Aceste dezvăluiri au dus, în această săptămână, la punerea sub acuzare a lui Thorbjørn Jagland, fost prim-ministru și fost președinte al Comitetului Nobel, pentru corupție gravă de către unitatea de poliție economică Økokrim. Amundsen își dorește transparență totală în cadrul anchetei.
„Vom adopta cel mai probabil o lege specială care să le ofere anchetatorilor acces deosebit la informații. În acest context, ar fi firesc ca, prin intermediul legii, să ne asigurăm că obținem aceste informații – adică listele cu cadouri”, a declarat el pentru E24. El a adăugat că mai sunt necesare câteva clarificări juridice înainte de acest pas, dar mizează pe sprijinul Parlamentului.
„Nu este suficient”
A existat un consens larg printre partidele parlamentare cu privire la faptul că Comitetul Nobel ar trebui să facă publice informațiile despre cadouri și legături de interese. Mulți sunt critici față de cea mai recentă decizie a Comitetului de a menține secretul.
„Nu cred că este suficient. Secretomania dă naștere suspiciunii că au ceva de ascuns”, a scris sâmbătă dimineața, într-un SMS, Geir Pollestad (Sp), membru al Comisiei de Control și Constituție. El a adăugat că nu este atât de interesat să afle cine ce a primit, ci consideră relevantă amploarea fenomenului și care a fost practica obișnuită. „Ar trebui oferite explicații amănunțite despre cultura organizațională. Dacă au fost primite cadouri care au fost păstrate în scop privat și, mai ales, dacă au fost plătite călătorii și servicii.”
„Cea mai proastă scuză din lume”
Liderul SV, Kirsti Bergstø, cere transparență totală. „Comitetul Nobel ar trebui să înțeleagă momentul critic, să dea dovadă de deschidere și să publice cadourile și celelalte oferte primite, inclusiv cele din trecut”, a declarat ea vineri.
Ea consideră că invocarea protecției datelor personale ale foștilor membri, așa cum a făcut Harpviken, nu este sustenabilă. „Trebuie să știm că foștii membri ai Comitetului nu au primit cadouri care să fi influențat decernarea premiilor pentru pace din trecut. Comitetul trebuie să își asume responsabilitatea pentru această situație extrem de gravă și să expună cadourile și beneficiile primite.”
Comitetul Nobel a invocat, de asemenea, regula conform căreia activitatea sa trebuie să rămână secretă timp de 50 de ani. Este o justificare pe care politicianul Bjørnar Moxnes (Rødt) nu o acceptă. „Aceasta trebuie să fie cea mai proastă scuză din lume. Testamentul lui Nobel nu spune nimic despre cadouri sau registre de cadouri”, a declarat el pentru NRK. „Ar trebui să fie complet neproblematic să fie dezvăluite cadourile din trecut.”
