De la începutul invaziei ruse, aproape o sută de cetățeni americani au fost uciși pe frontul ucrainean, potrivit datelor Muzeului Istoriei Ucrainei în Al Doilea Război Mondial, citate de New York Times. În timp ce guvernul SUA evită să sprijine direct voluntarii străini, o organizație nonguvernamentală americană se ocupă de răniți, de repatrierea celor decedați și de monitorizarea dispăruților.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cel puțin 92 de cetățeni americani au fost uciși luptând de partea Ucrainei, relatează New York Times, citând datele Muzeului Istoriei Ucrainei în Al Doilea Război Mondial.
Muzeul găzduiește o expoziție dedicată combatanților străini din actualul război, iar curatorul acesteia, Yurii Horpynych, a explicat că „câteva mii” de americani servesc în cadrul forțelor armate ucrainene.
New York Times subliniază că guvernul american, hotărât să evite orice conflict direct între trupele SUA și cele ruse, oferă foarte puțin sprijin combatanților voluntari. În schimb, o organizație nonguvernamentală americană, R.T. Weatherman Foundation, sprijină americanii răniți care luptă în armata ucraineană, repatriază corpurile soldaților decedați în Statele Unite și monitorizează cazurile celor dispăruți pe front.
Pentru americanii din Ucraina, oportunitatea și atracția luptei
Profilul voluntarilor americani din armata ucraineană s-a schimbat, îndreptându-se mai mult către persoane fără experiență militară și către cei care vedeau puține perspective pentru ei înșiși acasă.
În bena descoperită a unui camionetă, o jumătate de duzină de soldați mergeau zdruncinându-se pe un drum de țară din estul Ucrainei, când unul dintre ei a strigat: „Dronă!” Toți au deschis focul cu puștile, dar să nimerești mica pată șerpuindă ce aducea moarte era aproape imposibil.
Zumzăind rapid, în câteva secunde ajunsese la nici un metru distanță. În acel moment, surprins de camera montată pe cască, într-o zi limpede de primăvară, soldații păreau condamnați. Într-un gest disperat de autoapărare, unul dintre ei, americanul soldat Zachary Miller, și-a aruncat pușca goală spre dronă — și a ratat, a povestit el într-un interviu.
Poate că nu vor ști niciodată de ce, dar în ultima clipă drona s-a abătut și i-a cruțat. „Yes! Yes! Yes!”, au strigat soldații, în engleză, în înregistrarea video postată ulterior online de armata ucraineană.
Valul de voluntari americani ca soldatul Miller, care servesc în armata ucraineană, s-a redus, dar nu s-a oprit niciodată după explozia inițială de înscrieri din 2022, odată cu invazia rusă. Estimările independente privind numărul americanilor care s-au oferit voluntari de atunci variază mult, de la peste o mie la câteva mii. Armata ucraineană nu face publice cifre.
În timp însă, profilul voluntarilor americani s-a schimbat: ponderea celor fără experiență militară, a celor mai în vârstă sau a veteranilor americani care caută să-și reia o carieră militară închisă în propria țară din cauza vârstei sau a rănilor a crescut.
Interviurile cu recruți americani, cu lucrători umanitari care îi sprijină și cu comandanții lor ucraineni dezvăluie o paletă variată de motivații. Unii caută un scop și oportunități pe care nu le-au găsit în slujbe fără perspectivă acasă. Indignarea față de agresiunea rusă rămâne printre principalele motive, în timp ce alți soldați caută o cale de a lăsa în urmă vieți complicate. Alții vor a doua șansă la o carieră militară și își pun la încercare limitele în luptă.
Câțiva au spus că intenționează să rămână în Ucraina după ce au contribuit la apărarea țării, așteptându-se să găsească acolo oportunități indisponibile în Statele Unite.
Indiferent de motive, înrolarea în Ucraina a transformat acest conflict îndepărtat într-o experiență arzătoare și definitorie pentru voluntarii americani. Mulți au trecut prin momente-limită, asemenea soldatului Miller, au suferit răni grave, au pierdut camarazi și au îndurat misiuni lungi în tranșee sau printre ruinele orașelor.
Pentru soldatul Miller, în vârstă de 38 de ani, Ucraina a oferit șansa de a-și relua cariera militară pe care, spune el, a pierdut-o acum mai bine de un deceniu, din cauza rănilor provocate de o explozie la marginea drumului în Irak și de un accident de motocicletă ce i-a adus externarea din armata americană. „Nu am vrut niciodată să plec”, a spus el. „Asta a fost singurul lucru pe care mi-am dorit vreodată să-l fac.”
A ajuns în februarie, lăsând în urmă o slujbă ca antreprenor în construcții din beton, exact în momentul în care administrația Trump își schimba politica, îndepărtând SUA de sprijinul pentru Ucraina.
Un alt soldat american, încă mișcându-se cu greutate după răni, și-a așezat trupul zvelt într-o cabină de cafenea din estul Ucrainei. Părul blond-roșcat, ciufulit, și barba neîngrijită îi acopereau parțial cicatricile și o maxilară ușor deplasată, amintiri ale schijelor rusești.
Rănirea sa a fost urmată de săptămâni de recuperare solitară într-un spital ucrainean, îngrijit de medici și asistente care vorbeau puțină engleză.
Soldatul rănit a cerut să nu-i fie publicat numele, pentru a respecta regulile de securitate ale unității din care face parte. Folosește indicativul Alabama, după statul natal, unde a lucrat ca sudor înainte de a se înrola la sfârșitul lui 2023. A luptat atât în zone urbane, cât și în tranșee și a spus că a servit alături de bărbați și femei americani veniți în special din orășele mici, unde oportunitățile sunt reduse, dar și alături de veterani ai armatei SUA care regretau că nu au apucat să participe la luptele din Irak sau Afganistan.
El a spus că a fost motivat de șansa de a lupta pentru o cauză dreaptă, dar și de promisiunea guvernului ucrainean de a oferi patru acri de pământ gratuit oricui, ucrainean sau străin, servește în armată și supraviețuiește războiului.
Ucraina nu dispune de la fel de mulți potențiali soldați ca Rusia și s-a confruntat cu dificultăți de recrutare, astfel că acceptă voluntari străini. Aceștia servesc fie în unități regulate ale armatei, fie într-una dintre cele două legiuni internaționale. Salariul este același ca pentru soldații ucraineni: aproximativ 1.000 de dolari pe lună, la care se pot adăuga prime de luptă de până la 3.000 de dolari pe lună.
„Unii oameni vin în Ucraina cu motivația de a lupta pentru libertate, pentru ceea ce este drept”, a spus locotenentul-major Mykola Lavrenyuk, comandant ucrainean al unui pluton de soldați internaționali care include și americani. „Alții vor să facă bani sau fug de lege.”
El a povestit că a întâlnit cetățeni americani cu probleme dentare grave, inclusiv dinți lipsă, precum și cu probleme legate de droguri sau de lege. Un soldat american, a spus el, era căutat în țara sa pentru trafic de droguri peste granița mexicană. Totuși, înainte ca acest trecut să fie descoperit și el să fie arestat, „a luptat bine”, a precizat locotenentul-major Lavrenyuk.
Veteranii americani, a spus el, sunt apreciați pentru că, în general, sunt mai bine pregătiți decât veteranii altor armate. „E extraordinar” să îi ai în rânduri, a adăugat el.
Muzeul Istoriei Ucrainei în Al Doilea Război Mondial prezintă o expoziție despre combatanții străini din actualul conflict. Un curator, Yurii Horpynych, a afirmat că „câteva mii” de americani servesc în armata ucraineană. Cel puțin 92 de americani au fost uciși în luptă în Ucraina, potrivit evidențelor muzeului.
Guvernul SUA, hotărât să evite orice aparență de confruntare directă între armatele americană și rusă, ambele dotate nuclear, nu oferă aproape deloc sprijin combatanților voluntari. O organizație nonprofit americană, R.T. Weatherman Foundation, îi ajută pe americanii răniți în timp ce luptă în armata ucraineană, repatriază rămășițele soldaților decedați în SUA și monitorizează cazurile celor dispăruți în acțiune.
Unii voluntari americani se retrag rapid după ce experimentează realitatea frontului. „Avem oameni care spun că își doresc cu adevărat să lupte”, a spus locotenentul-major Lavrenyuk. „Ajung în zona de luptă și apoi spun: «Domnule, vreau să merg la logistică.»”
Alții găsesc o oportunitate de a câștiga experiență în războiul modern cu drone. Un veteran de 27 de ani al pușcașilor marini americani, care lucra ca poștaș, a sosit în Ucraina în martie, iar până în iulie deja înarma, lansa și pilota drone explozive dintr-un adăpost aflat aproape de linia frontului. Folosind indicativul Mando, lucra la lumina filtrată printr-o plasă de camuflaj, atașând baterii și explozivi pe drone pentru a distruge soldați ruși, buncăre sau vehicule. A cerut ca numele său real să nu fie publicat, deoarece mulți oameni din orașul său natal se opun sprijinirii Ucrainei.
Într-o altă scenă, sergentul Glenna Manchego, 24 de ani, paramedic din Tooele, Utah, și veterană a marinei americane, a fost surprinsă într-un spital de campanie de pe linia frontului din regiunea Harkiv, asistând la amputarea piciorului unui soldat ucrainean. „Oamenii de acasă au uitat că suntem aici”, a spus ea.
Ea s-a oferit voluntar în martie 2022, motivată, a spus, de știrile despre bombardarea orașelor ucrainene și de convingerea că abilitățile sale medicale pot fi de ajutor, și de atunci a servit fără întrerupere. A fost rănită în luptă. Intenționează să rămână în Ucraina și după război. „Acasă, dacă se gândesc la Ucraina, o fac doar întrebând «Când se va termina?» sau «Au renunțat deja?»”
Poartă pe uniformă un ecuson cu inscripția „Generația pierdută”, în ucraineană, un omagiu adus soldaților americani care au rămas în Europa după Primul Război Mondial. „Aici, în Ucraina”, a spus ea, „mi-am dat sudoarea și sângele.”
