Semnarea iminentă a acordului comercial între Uniunea Europeană și Mercosur, programată pentru 17 ianuarie după ce a primit undă verde din partea Consiliului, va lăsa un câștigător clar de cealaltă parte a Atlanticului. Brazilia va fi, cu o marjă largă, principalul beneficiar economic al acordului, datorită capacității sale productive în agricultură, creșterea animalelor și materii prime – mult mai mare decât cea a oricărui stat membru al UE, conform European Conservative
În timp ce înalți funcționari ai UE încearcă să liniștească europarlamentarii critici, insistând că Parlamentul își va păstra puterile de ratificare și că nu va exista o aplicare provizorie automată a acordului, studiile economice disponibile indică o concluzie clară: tratatul consolidează o asimetrie structurală între Mercosur, care este extrem de competitiv în producția primară, și Uniunea Europeană, care este din ce în ce mai constrânsă de costurile de reglementare, legate de climă și politice în sectorul agroalimentar.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetări Economice Aplicate (Ipea), un organism public al guvernului brazilian, Brazilia ar putea crește produsul intern brut cu 0,46 % până în 2040 ca rezultat direct al acordului, echivalentul a aproximativ 9,3 miliarde de dolari. Acesta reprezintă cel mai mare impact pozitiv dintre toate părțile semnatare și mai mult decât dublul creșterii prognozate pentru Argentina, Uruguay și Paraguay, a căror creștere a PIB-ului este estimată la aproximativ 0,20%.
Explicația pentru această diferență nu este ciclică, ci structurală. Brazilia este cea mai mare economie din Mercosur și unul dintre principalii producători și exportatori de alimente din lume. Carnea de vită, carnea de pasăre, carnea de porc, soia, uleiurile vegetale, zahărul, cafeaua și produsele minerale alcătuiesc un coș de export care se aliniază perfect cu concesii tarifare prevăzute în acord și cu cererea structurală a pieței europene.
Contextul comercial consolidează și mai mult această tendință. În 2023, Uniunea Europeană și-a consolidat poziția de al doilea partener comercial al Braziliei, după China, cu un comerț bilateral de aproximativ 101 miliarde de dolari. Exporturile braziliene către UE au atins 49,81 miliarde de dolari, cu o pondere în creștere a sectorului agroalimentar – tocmai domeniul cel mai sensibil din punct de vedere politic în mai multe state membre.
Studiul Ipea anticipează că sectorul agroalimentar al Mercosur va fi principalul beneficiar al acordului, chiar și ținând cont de măsurile de salvgardare, cotele și mecanismele de protecție introduse ulterior de Comisia Europeană pentru a limita opoziția internă din partea fermierilor europeni. Pentru Brazilia, impactul cumulativ până în 2040 ar permite o creștere suplimentară de aproape 2 % în agricultură, alături de creșteri mai moderate în servicii, minerit și industrie. În schimb, unele segmente industriale specifice, cum ar fi mașinile sau echipamentele electrice, ar pierde din competitivitate față de producătorii europeni – un cost gestionabil pentru o economie al cărei nucleu de export rămâne producția primară.
Acordul consolidează, de asemenea, în mod semnificativ poziția Braziliei ca destinație pentru investiții străine directe. Ipea estimează că investițiile ar putea crește cu 1,49 %, comparativ cu un impact mult mai limitat în cadrul UE. Acesta nu este un detaliu minor, având în vedere că Uniunea Europeană reprezintă deja aproape jumătate din totalul investițiilor străine acumulate în America de Sud – o poziție pe care tratatul o consolidează și o extinde.
Din perspectiva europeană, beneficiile acordului sunt distribuite inegal. Germania pare a fi unul dintre principalii beneficiari potențiali, datorită deschiderii pieței sud-americane către industriile sale auto, chimică și de mașini. Spania se numără, de asemenea, printre țările cele mai bine poziționate, având în vedere prezența marilor companii în Brazilia și oportunitățile din domeniul serviciilor, energiei și infrastructurii. Țările de Jos, Italia și Portugalia completează grupul statelor membre cu cea mai mare capacitate de a profita de acord, fie ca centre logistice, exportatori industriali sau parteneri istorici ai pieței braziliene.
La polul opus se află țări cu o bază agricolă și zootehnică puternică, precum Franța, Irlanda, Belgia și Polonia, unde temerile legate de concurența dificil de egalat în termeni de costuri și amploare au alimentat o opoziție politică persistentă. Tocmai în acest context, Comisia Europeană și-a intensificat eforturile de a atenua tensiunile cu Parlamentul.
Directorul general al Comisiei pentru comerț, Sabine Weyand, a informat deputații europeni că aplicarea provizorie a acordului nu va fi automată după semnare și că țările Mercosur vor trebui mai întâi să finalizeze propriile proceduri de ratificare și notificare. Bruxelles insistă că nu există intenția de a ocoli controlul parlamentar, chiar dacă cadrul juridic al UE permite aplicarea parțială înainte de votul final al Parlamentului European.
