BREXIT. Principiul dominoului, la nivel european

27 Mar 2019 | scris de Ioana Ilie
BREXIT. Principiul dominoului, la nivel european

Euroscepticii din mai multe state europene vor să ceară organizarea unor referendumuri pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

Euroscepticismul este la cote alarmante în Europa, iar alegătorii din Danemarca şi Suedia, care sunt anti-UE, ar putea solicita propriul referendum. "După ce Marea Britanie a decis să iasă din UE, mulţi au început să gândească la faptul că aceasta este cea mai bună soluţie",  a afirmat europarlamentarul danez Jeppe Kofod, referindu-se şi la state precum Cehia, Suedia sau Grecia. 

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că UE nu trebuie să permită Marii Britanii să profite de ieşirea din blocul comunitar întrucât ar putea inspira şi alte state să-i urmeze exemplul.

“Nimeni nu ar trebui să aibă dorinţa de a-i pedepsi, de a-i umili pe britanici pentru ceea ce ne-au făcut”, a declarat Donald Tusk. Însă, “dacă părăsirea blocului comunitar devine un model atractiv de consolidare a poziţiei unei ţări, atunci şi alte state vor dori să facă la fel”, a adăugat el. "Nu-i putem îndepărta de noi, însă nu-i putem lăsa să profite de Brexit, pentru că ar putea fi letal pentru Uniunea Europeană”,  a subliniat acesta.   

În Franţa, Frontul Naţional a anunţat că ar putea cere organizarea unui referendum pentru "Frexit".

Caracterizând Uniunea Europeană ca fiind “din ce în ce mai anti-democratică şi brutală", Marine Le Pen a apreciat că Marea Britanie va "trăi bine", după ruperea legăturii cu blocul european. "Victorie pentru libertate!", a afirmat Marine Le Pen, adăugând că "acum trebuie să organizăm acelaşi tip de referendum în Franţa şi în alte ţări din Uniunea Europeană" . 

În Olanda, politicienii extremişti au susţinut că olandezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privinţa rămânerii în blocul comunitar. Geert Wilders a cerut, ferm, "Nexit", deşi guvernanţii nu s-au grăbit să ia în calcul solicitarea sa. 

În Italia, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, a descris Uniunea Europeană ca fiind "o cuşcă de nebuni care omoară locurile de muncă şi demnitatea cetăţenilor".

Matteo Salvini a felicitat Marea Britanie pentru votul faborabil ieşirii din Uniunea Europeană. "Bravo pentru curajul cetăţenilor liberi! Inima, creierul şi mândria au învins minciunile, ameninţările şi şantajul".  El a propus ca Italia să urmeze exemplul Marii Britanii. 

Votul pro-Brexit a evidenţiat polarizarea societăţii britanice. Tinerii au votat diferit faţă de cei mai în vârstă.

Opţiunile au variat şi în funcţie de nivelul de pregătire sau locul de naştere - în Regatul Unit sau în afara lui.

În baza datelor UE, jurnaliştii americani de la Public Radio Internaţional au identifivat în ce măsură există în alte state europene factorii care au contribuit la un rezultat în favoarea Brexit.

A reieşit că „ţările cele mai vulnerabile în faţa mişcărilor eurosceptice sunt Italia, Germania, Spania, Grecia, Ungaria şi Bulgaria” . 

1. Populaţie îmbătrânită 

Diviziunea dintre generaţii a fost evidentă la referendumul din Regatul Unit.

Regiunile cu alegători mai în vârstă au votat pentru Brexit, în timp ce zonele în care locuiesc mai mulţi tineri au votat în favoarea rămânerii în UE. Datele arată că persoanele cu vârste între 15-49 de ani din Olanda, Italia, Germania, Franţa şi Finlanda reprezintă mai puţin de 45% din populaţia totală.

Ţările UE au o proporţie mai mare de persoane între 15-49 de ani în comparaţie cu procentajul populaţiei de peste 50 de ani.

Cele mai mici diferenţe au fost identificate în Germania, Italia, Finlanda, Bulgaria şi Portugalia, unde diferenţa dintre generaţia tânără şi cea în vârstă este de sub 5%. 

2. Persoane născute în afara ţării 

Naţionalismul este una dintre principalele forţe ideologice din spatele mişcării eurosceptice.

Referendumul britanic a arătat că alegătorii născuţi în afara ţării au votat masiv pentru ca Marea Britanie să rămână în blocul comunitar.

Totuşi, deşi în Marea Britanie trăiesc relativ mulţi cetăţeni născuţi peste hotare, respectiv 13%, nivelul nu este suficient pentru a schimba rezultatul final. 

3. Inegalitatea 

Potrivit unei analize a The Financial Times, cei mai puternici doi indicatori care au determinat un anumit tip de vot au fost nivelul educaţiei şi ocupaţia.

Alegătorii cu studii universitare şi un loc de muncă bun au votat cu precădere  împotriva ieşirii Marii Britanii din UE.

O analiză a publicaţiei The Guardian a evidenţiat că venitul anual a fost un alt indicator puternic.

Astfel, cu cât salariul era mai mare, cu atât era mai ridicată probabilitatea ca o persoană să voteze pentru rămânerea Marii Britanii în UE.

Datele indică importanţa unui un alt element - inegalitatea veniturilor. Acest lucru a alimentat mişcările populiste de extremă dreapta în mai multe ţări de pe continent. 

4. Sărăcia 

Sărăcia duce la nemulţumire socială şi politică, ceea ce duce şi la revoltă împotriva statu-quo-ului, dacă nu i se acordă atenţie.

Potrivit datelor europene, unul din cinci locuitori ai Marii Britanii se confruntă cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale.   

5. Refugiaţii 

Printre principalele argumente ale mişcărilor eurosceptice se numără teama că valul de refugiaţi din Europa va afecta economia ţării şi identitatea naţională.

Impactul a fost resimţit puternic în ţările care au primit cei mai mulţi refugiaţi. Cinci ţări au primit mai mulţi solicitanţi de azil decât Marea Britanie - Germania, Suedia, Franţa, Italia şi Ungaria. 

În Germania au fost înregistraţi un milion de solicitanţi de azil, mai mult decât dublul refugiaţilor veniţi în Suedia, care s-a situat pe locul doi în clasament. 

Concluzii 

Luând în calcul principalii cinci factori, cele mai vulnerabile ţări în faţa mişcărilor eurosceptice sunt Italia - cu patru din cinci factori, Germania - trei factori, Spania - doi factori, Grecia - doi factori, Ungaria - doi factori şi Bulgaria - doi factori.

Analiza nu a luat în calcul diferitele circumstanţe sociopolitice şi alţi factori specifici fiecărei ţari, care pot juca un rol important. 

Impact asupra securităţii europene

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea „un impact profund asupra climatului de securitate european şi global şi, probabil, va eroda consensul privind sancţiunile împotriva Rusiei şi va complica eforturile la nivel european de combatere a terorismului” .

Potrivit The Wall Street Journal, care a citat actuali sau foşti oficiali europeni şi americani, acest eveniment va slăbi capacitatea de reacţie a Europei în faţa ameninţărilor cu care se confruntă.

Pe termen lung, forţele armate britanice ar putea fi slăbite - fie prin destrămarea Regatului Unit, fie prin reducerea cheltuielilor militare din cauza problemelor economice.

„Mă tem că una dintre consecinţele Brexitului ar putea fi o Mare Britanie slăbită, mai puţin eficientă din punct de vedere militar”, a declarat Nicholas Burns, fost ambasador american.

„Marea Britanie este cel mai mare furnizor de securitate în Europa” a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. „Situaţia este, acum, mai impredictibilă decât înainte”, a mai spus acesta.

Regimului sancţiunilor UE împotriva Rusiei ar putea fi afectat în urma ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar.

Marea Britanie a fost principalul susţinător al cancelarului german, Angela Merkel, în privinţa unui regim dur al sancţiunilor economice, alături de Polonia şi de statele baltice.

Decizia privind Brexit „va afecta cel mai mult sancţiunile împotriva Rusiei”, a declarat Fabrice Pothier, fost oficial NATO şi senior asociat la firma de consultanţă Rasmussen Global. „Politica privind sancţiunile va fi slăbită pentru că vocea Marii Britanii nu va mai fi aşa de importantă cum speram”. 

Michael Fallon, fostul ministru britanic al Apărării, s-a referit, înainte de referendumul privind Brexit, la efectele deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. „Acest lucru nu înseamnă că vom juca un rol mai mic. (…) Aceat lucru nu înseamnă că Marea Britanie devine indiferentă la ce se întâmplă în lume” . 

Matthew Rycroft, fost ambasador al Marii Britanii la ONU, a afirmat că poziţia ţării sale ca putere mondială nu va fi slăbită de ieşirea din UE.

Oficialul britanic a dat asigurări că Regatul Unit nu va renunţa la dreptul de veto în Consiliul de Securitate. "Marea Britanie este şi va continua rămâne o putere diplomatică. Marea Britanie este şi va rămâne membru permanent în Consiliul de Securitate. Ne asumăm aceste responsabilităţi cu cea mai mare seriozitate", a declarat Matthew Rycroft.

"Fundamentele puterii Marii Britanii în lume se vor consolida - economia noastră, diplomaţia şi forţele noastre armate de clasă internaţională, angajamentul pentru dezvoltarea internaţională, ajutându-i pe cei mai săraci din lume, şi, mai presus de toate, aici, la ONU, locul nostru în Consiliul de Securitate", a spus acesta .

Marea Britanie este unul dintre cei cinci membri permanenţi, cu drept de veto, din Consiliul de Securitate, alcătuit din 15 membri. Ceilalţi membri permanenţi sunt SUA, Franţa, Rusia şi China.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră