Banca Centrală Europeană le recomandă cetățenilor europeni să păstreze acasă sume de numerar suficiente pentru aproximativ 72 de ore, ca măsură de precauție în caz de „instabilitate sistematică majoră”. Studiul BCE citează exemple din Olanda, Austria și Finlanda și subliniază că utilitatea numerarului crește semnificativ în perioade de criză, oferind siguranță psihologică și funcționalitate offline în fața posibilelor defecțiuni ale sistemelor digitale;, scrie Le Figaro
„Păstrați cel puțin 70–100 de euro în numerar”: BCE recomandă cetățenilor să aibă acasă bani lichizi în cazul unei „instabilități majore”.
Această notă inedită și „paradoxală” citează exemplul Olandei, Austriei și Finlandei, unde autoritățile încurajează cetățenii să păstreze permanent între 70 și 100 de euro per persoană acasă.
Într-un studiu amplu publicat miercuri pe site-ul său, intitulat „Păstrați-vă calmul și aveți numerar la dispoziție”, Banca Centrală Europeană recomandă cetățenilor europeni să dețină acasă o sumă în numerar „suficientă pentru a acoperi nevoile esențiale timp de aproximativ 72 de ore”, în special „în caz de instabilitate sistematică majoră”.
Pentru a ajunge la această concluzie, analiștii BCE au analizat în profunzime patru crize care au afectat Europa în ultimii ani: pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia, panica majoră a rețelei spaniole în aprilie 2025 și criza datoriei suverane din Grecia. „Nu toate crizele duc sistematic la o cerere mare de numerar, dar cazurile studiate oferă un test de rezistență pentru funcția numerarului atunci când economia, infrastructurile critice sau încrederea publică sunt puternic puse la încercare”, se arată în notă.
BCE subliniază că „utilitatea numerarului crește atunci când stabilitatea este amenințată”. Astfel, la începutul pandemiei COVID în 2020, cererea de bancnote în euro a înregistrat „o creștere extraordinară”, cu o emisie netă cumulată de peste 140 de miliarde de euro în zona euro, comparativ cu o emisie anuală obișnuită de doar 55 de miliarde de euro. Situație similară s-a înregistrat în țările din apropierea Ucrainei, unde începutul războiului condus de Rusia a dus la o creștere de 36% a emisiilor de bancnote.
În Spania, chiar după revenirea rețelei după panica masivă din aprilie, utilizatorii s-au înghesuit la bancomate pentru „a-și reface stocurile”. „Vârful observat a doua zi după pană reflectă și o posibilă creștere a rezervelor de precauție”, explică BCE, care a notat și „o creștere puternică a retragerilor la bancomate în zonele neafectate”. „În fine, criza datoriei suverane din Grecia a arătat vârfuri recurente de cerere în timpul turbulențelor financiare prelungite și a tensiunilor politice”, se mai precizează în notă.
Pentru autorii studiului, Francesca Faella și Alejandro Zamora-Pérez, „aceste episoade variate de criză arată că utilitatea numerarului crește considerabil atunci când stabilitatea este amenințată” și că numerarul „oferă o utilitate psihologică și practică” datorită „naturii sale tangibile, care conferă confort și sentimentul de control”, precum și „funcționalității sale offline, esențială în cazul defecțiunilor sistemelor digitale”. Pentru BCE, acest lucru constituie un „paradox”, întrucât plățile tind să dispară în favoarea plăților digitale, prin card sau telefon.
