Donald Trump a anunțat că impune tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru 8 țări europene care au întreprins acțiuni pe care nu le poate înțelege în Groenlanda, iar de la 1 iunie, aceste tarife se vor ridica la 25%.
Liderii europeni nu s-au grăbit cu un răspuns către americani, dar președintele Franței a anunțat că va discuta cu europenii să-și coordoneze deciziile, iar răspunsul lor nu va întârzia să apară. De asemenea a declarat că nu se va lăsa intimidat de acțiunile americanilor și vor continua sprijinul acordat Ucrainei și Groenlandei. Analizând la rece declarația sa, groenlandezii ar trebuie să-și regândească alianții pentru că europenii nu au avut un impact pozitiv asupra războiului din Ucraina, singurul lucru pe care l-au realizat a fost o distrugere sistematică a țării, ucrainenii au fugit din țară pentru a scăpa cu viață, infrastructura energetică a Ucrainei este în pragul colapsului, Rusia mai are puțin până să-și atingă obiectivele militare, iar orice negociere de pace se poate realiza doar cu sprijinul americanilor.
Donald Trump a folosit amenințările cu tarife vamale ca instrument principal de negociere atât în primul său mandat (2017–2021), cât și mai ales în al doilea mandat, pentru a forța partenerii comerciali să accepte acorduri mai favorabile SUA, să facă concesii pe imigrație, droguri, investiții sau achiziții de produse americane. Strategia sa a fost una de tip „brinkmanship” (mergând până la limită) – amenință cu tarife foarte mari, apoi le amână/suspendă în schimbul unor acorduri. Iată cele mai importante exemple concrete:
1. Mexic (2019 și 2025)
- Amenințare: Tarife progresive de până la 25% pe toate importurile din Mexic (în 2019), respectiv 25–30% suplimentar în 2025 (invocând urgență națională legată de fentanyl și migrație).
- Rezultat: Mexic a acceptat extinderea politicii „Remain in Mexico”, a desfășurat mii de militari la frontieră (2019) și a făcut concesii pe securitate la frontieră și droguri (2025), evitând sau amânând tarifele majore. A ajutat la renegocierea NAFTA → USMCA (cu tarife 0% pe majoritatea produselor).
2. Canada și Mexic (USMCA / renegociere 2018–2020 și amenințări 2025)
- Amenințare: Retragerea din NAFTA și tarife de 25% pe oțel/aluminiu + tarife suplimentare pe toate bunurile (inclusiv 35% pe Canada în 2025 pentru fentanyl și alte motive).
- Rezultat: Renegocierea în USMCA (acord mai favorabil SUA pe reguli de origine auto, lactate etc.). În 2025, tarifele au fost suspendate/amânate pentru bunurile conforme USMCA, cu concesii pe investiții și securitate.
3. China (2018–2020 și escaladare 2025)
- Amenințare: Tarife de până la 25% (și amenințări cu 60–100%+ în 2025), inclusiv pe sute de miliarde de dolari de bunuri.
- Rezultat: Acordul de fază 1 (2020) – China a promis achiziții masive de produse agricole/energetice americane. În 2025, multiple armistiții și acorduri parțiale cu reduceri de tarife în schimbul concesiilor pe tehnologie, investiții și achiziții.
4. Uniunea Europeană (2018–2020 și 2025)
- Amenințare: Tarife de 25% pe oțel/aluminiu, amenințări cu 25–50% pe mașini europene (2018–2019), apoi 30–50% general în 2025.
- Rezultat: Acorduri parțiale – UE a crescut achizițiile de LNG și soia americană (2018), iar în 2025 au fost anunțate înțelegeri cu tarife reduse la 15% pe auto și alte sectoare, în schimbul investițiilor și cumpărărilor de produse americane.
5. Coreea de Sud și Japonia (2018–2025)
- Amenințare: Tarife de 25% pe oțel, apoi au apărut noi amenințări cu 25% creștere la nivel general și 25% pe ramura automobile.
- Rezultat: Revizuirea acordului KORUS (Coreea de Sud) cu cote în loc de tarife pe oțel. În 2025 – acorduri cu tarife reduse la 15% pe auto și investiții masive în SUA (Coreea de Sud: 350 mld. $, Japonia: 550 mld. $).
6. Alte exemple notabile
- Vietnam, Indonezia, Filipine (2025) → Tarife amenințate 20–32%, reduse la 19% după acorduri.
- Marea Britanie (2025) → Acord rapid cu tarife foarte mici (10%) pe auto după amenințări cu 100% pe filme britanice.
Brazilia (2025) → Amenințare cu 50% (și legat de Bolsonaro), cu negocieri în curs
