Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat, în august 2025, Raportul anual privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru anul 2024, dedicat României. Documentul face parte dintr-o serie globală de evaluări elaborate de Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă al guvernului american, care analizează situația drepturilor fundamentale în aproape toate țările lumii. Scopul acestor rapoarte este de a oferi Congresului SUA, factorilor de decizie și publicului internațional o imagine detaliată asupra respectării libertăților civile, a statului de drept și a standardelor democratice.
Raportul pentru România trece în revistă aspecte precum libertatea presei, corupția, independența justiției, drepturile lucrătorilor, libertatea de asociere, condițiile din închisori, dar și evenimente politice majore care au influențat funcționarea democrației în 2024.
Una dintre cele mai grave constatări ale documentului se referă la anularea alegerilor. Raportul notează că, în circumstanțe excepționale, autoritățile române au decis să anuleze un proces electoral programat, invocând motive procedurale și contestări juridice. Decizia a fost criticată de opoziția politică, organizații civice și observatori internaționali, care au susținut că aceasta a afectat încrederea publicului în integritatea procesului democratic. Potrivit raportului, măsura a ridicat semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor fundamentale ale participării politice și ale alternanței la putere.
Pe lângă acest episod, documentul enumeră și alte probleme semnificative, printre care hărțuirea jurnaliștilor de investigație, încercări de constrângere a presei să își divulge sursele, lipsa aplicării eficiente a legislației muncii și discriminarea sindicală. În privința libertății presei, raportul menționează cazul jurnaliștilor de la RISE Project, obligați printr-o ordonanță a DIICOT să își dezvăluie sursele, ordin retras ulterior în aceeași zi pe motiv de „eroare procedurală”.
Raportul SUA nu are caracter juridic obligatoriu pentru România, însă este considerat o sursă de referință pentru evaluările internaționale privind starea democrației și a drepturilor omului. Constatările sale pot influența percepția partenerilor externi și pot fi utilizate de organizații internaționale, ONG-uri și instituții europene în monitorizarea situației din țară.
La 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate la 24 noiembrie, hotărând că „multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale... au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale” și au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării alegerilor. Decizia Curții a fost criticată drept o ingerință politică într-un proces electoral și o restricționare nejustificată a discursului politic nefavorabil, de o natură și severitate fără precedent.
Printre problemele semnificative privind drepturile omului s-au numărat relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare și infracțiuni, violențe sau amenințări cu violența motivate de antisemitism.
Guvernul a întreprins măsuri credibile pentru a identifica și sancționa oficialii care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă.
se arata in rezumatul raportului
