Şcoală de vară de cultură rromani - “T-aves baxtalo”, la Muzeul Astra din Sibiu

08 Iul 2016 | scris de Cristi Ionescu
Şcoală de vară de cultură rromani - “T-aves baxtalo”, la Muzeul Astra din Sibiu

Să fii fericit, norocos! sau “T-aves baxtalo” . Aceasta este o urare des pronunţată în comunităţile de rromi din România şi nu numai, iar Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (Târgul de ţară, sala Auditorium din PaMM), organizează, sub acest generic, în perioada 8-10 iulie 2016, Şcoala de Vară de Cultură Rromani – ediția a IV-a. Urarea T-aves baxtalo apare de fiecare dată când se întâlnesc două persoane, fie în împrejurări obişnuite,  fie la botezuri ori la nunţi. La Muzeul ASTRA, T-aves baxtalo! Şcoala de vară de cultură rromani  este un eveniment cultural care are ca scop informarea publicului despre cultura rromilor. Acest lucru este ilustrat prin activităţi interactive în comun ale participanţilor rromi cu publicul vizitator. 85 de meşteşugari, dansatori si muzicanţi rromi din judetul Sibiu vor susţine ateliere şi programe artistice pe toată desfăşurarea evenimentului.

,,Învățăm să vorbim limba rromani, învățăm despre dialectele limbii rromanila la T-aves baxtalo. De asemenea, învăţăm aici cum şi de ce îşi împletesc fetele părul, semnificații, obiceiuri povestite de corturărițe. Fetele rrome prezente în cadrul acestui eveniment vor interacționa cu publicul feminin în mod deosebit și le vor instrui și le vor povesti despre importanța împletiturii părului la corturărițe. Atmosfera va fi întreţinută de către ansamblul de dansatori profesioniști Romafest, care va oferi lecții de dans vizitatorilor și participanților la eveniment.” , a declarat muzeograful Oana Burcea, responsabilul de eveniment din partea C.N.M. ASTRA.

Pe lângă toate activităţile din program, vizitatorii pot opta şi pentru o plimbare gratuită într-o căruța cu coviltir. În ceea ce priveşte latura culinară,  rețetele rromani  vor fi preparate de corturari din Ighișu Vechi, județul Sibiu. În cele două zile de T-avex baxtalo, vizitatorii vor putea degusta la Târgul de ţară: tocană de pui cu găluște de făină, tocană de porc cu cartofi, gogoși, varză scăzută, floştoroage cu mămăligă, popentă – prăjitura corturarilor – şi clătite de dovlecei sau măr.
Programul evenimentului cultural cuprinde, între altele, un atelier - „Harta stereotipurilor” -susținut de Adrian-Nicolae Furtună, directorul Centrului de Cercetări Culturale și Sociale Romane Rodimata. Workshop-ul „Harta stereotipurilor” își propune să evidențieze modalitățile prin care construim realitatea socială în viața de zi cu zi. Acesta este compus din două părți, în prima parte vor fi exemplificate stereotipuri pozitive și negative cu privire la minoritatea etnică a romilor, iar în a doua parte se subliniază efectele pe care le pot produce stereotipurile în cazul dat.  Totodată, participarea la acest atelier va ajuta la conștientizarea propriilor stereotipuri și la dezvoltarea unor modalități de a evita etichetarea negativă sau pozitivă a celuilalt.

Totodată, în cadrul manifestării vor avea loc proiecții de filme despre rromi („Povestea lingurii” realizat de Centrul de Cercetări Culturale și Sociale Romane Rodimata, respectiv „Holocaustul rromilor” realizat de Centrul Național de Cultură a Romilor). „Povestea lingurii” prezintă neamul de rromi al rudarilor, punând accent pe relația dintre meșteșug și identitate. Prelucrarea lemnului moale mai este practicată doar de către cei mai bătâni membri ai comunității. În paralel, pelicula urmărește povestea lui „Nea Dobrin”, rom lingurar în vârstă de 65 de ani din Ciocani, județul Vaslui care reuşeşte să reînvie meșteșugul, pentru două zile, în comunitatea sa. „Holocaustul romilor” este reconstituirea – în cadrul unui film documentar – a deportării romilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Acesta constituie un demers necesar în societatea românească. Se aduce, astfel, în atenția publicului larg, cea mai dureroasă pagină din istoria romilor din România: cea premergătoare războiului și, începând cu anul 1942, deportările masive ale populației rome în Transnistria. Baza documentară a filmului o constituie o serie de documente emise de autoritățile de stat la acea vreme, comunicări și raportări ale autorităților din Transnistria cu privire la romi și „problema romilor”. De asemenea, filmul include și interviuri realizate cu romi supraviețuitori ai deportării.
Fotografii: Muzeul ASTRA

Alte stiri din Expozitii

Ultima oră