Studenţii Facultăţii de Drept Andrei Şaguna din Braşov au înaintat o petiţie către procurorii DNA, în care argumentează solid că ar trebui ca Marean Vanghelie să fie eliberat din arestul la domiciliu. Tinerii susţin că Marean e un coleg de treabă, cu multiple abilităţi în domeniul Dreptului, pe care, de altfel, le-a şi demonstrat în anii de studenţie în care... ăăăă... a studiat.
„Apreciez ca nefondată reţinerea colegului meu la domiciliu! Care sînt argumentele procurorilor DNA? C-a furat cu lopata? Să demonstreze c-a avut o lopată cînd a furat! C-a luat bani? Toată lumea ia bani! Şi taximetristul care m-a adus la facultatea asta veche din Braşov a luat bani de la mine chiar azi-dimineaţă, că nici unul n-ar spune „nu” dacă e să le dai mai mult, da’ fac toţi mofturi cînd le dai exact”, şi-a exersat aptitudinile de avocat al apărării unul dintre cei mulţi colegi ai lui Vanghelie, care îl simpatizează în mod deosebit, deoarece, spune el, îl cheamă atît de nostim, „Marean”.
Întrebată dacă susţine şi dumneaei eliberarea din arestul la domiciliu şi venirea studentului Marean Vanbghelie la cursuri, o profesoară a răspuns: „Normal că-l susţin pe Marean. Marean e un student eminent! O zi n-a fost să fie să lipsească de la cursuri! Acum e în urmă cu tot, nici cărţi n-are! Imaginaţi-vă cum ar fi să stai într-o casă fără cărţi, fără tipăritură, fără acces la cultură! Măcar la un „Burattino” să zici că ai şi tu acces!
Noi, aici, la biblioteca facultăţii noastre din Braşov, care există de foarte mulţi ani, avem foarte multă carte bună, carte de calitate, carte pentru cuget, inimă şi simţire. Accesul la cultură nu trebuie îngrădit! Şi aş vrea să închei cu un mesaj către studentul meu de suflet, Marean Vanghelie: <dragă Marean, să ştii că noi, corpul profesoral din facultate, te aşteptăm să te eliberezi din strîmtoatea arestului la domiciliu!
Aminteşte-ţi că eşti om de cultură, om care luptă pentru nişte principii sănătoase în această lume rea, un om care, iată, nu a venit la orice facultate, ci la facultatea care îi arată justiţia, îi arată calea dreaptă, îl învaţă să deosebească binele de rău! Să ştii, Mareane, că va veni o zi şi pentru tine! Ca să parafrazez o altă intelectuală nedreptăţită, să ştii că-i poţi pune cătuşe lui Marean Vanghelie, dar nu poţi pune cătuşe setei de a învăţa! Aşa să ştii!”
Intervievat prin telefon, Marea Vanghelie a subscris la pledoaria iubitei sale profesoare, de care îl leagă amintiri de minute şi chiar ore şi a lăcrimat puţin la cuvintele ei.
„Într-adevăr! Mă simt încătuşat! Odată am vrut şi eu să pun mîna pe carte şi uite ce mi se-ntîmplă! Care mai este sensul dreptăţii? Care mai este sensul acestei lumi dacă pînă şi un biet student la Facultatea de Drept din Braşov are interzis la învăţătură? În ce lume trăim? Nu-mi spuneţi, că ştiu răspunsul! Trăim într-o lume şi-ntr-o societate care îţi limitează dreptul la învăţătură, într-o lume şi-ntr-o societate care spune nu culturii şi da inculturii! Aici am ajuns. Mi-e şi frică, vă spun, să mai ies din casă, dacă-i p-aşa! Mai bine că sînt arestat la domiciliu! Şi, aşa cum bine a marcat doamna profesoară, parafrazînd dintr-o ilustră intelectuală în viaţă, poţi pune cătuşe lui Marean Vanghelie dar nu poţi pune cătuşe setei de cultură!”
